Soarele a devenit „regele” energiei verzi în Moldova! 72% din regenerabilele sunt fotovoltaice

10 Mart. 2026, 16:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Mart. 2026, 16:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 13:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 13:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ucraina își concentrează tot mai mult eforturile de diversificare a aprovizionării cu combustibil pe direcția României, unde Kievul și Bucureștiul au convenit extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale. În acest nou aranjament, Republica Moldova apare mai degrabă ca o rută secundară, în timp ce România este tratată de autoritățile ucrainene drept una dintre principalele porți logistice spre Uniunea Europeană.

Anunțul a fost făcut de Denys Shmyhal, prim-vicepremier și ministru al Energiei al Ucrainei, după o reuniune dedicată situației de pe piața produselor petroliere și funcționării acesteia în condițiile riscurilor generate de război.

Potrivit Ministerului Energiei de la Kiev, piața combustibililor din Ucraina este în prezent stabilă, iar resursele disponibile sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent. În paralel însă, autoritățile încearcă să reducă dependența de anumite coridoare logistice și să dezvolte alternative mai sigure.

În acest context, direcția românească a primit „o atenție deosebită”.

„În urma recentei întâlniri dintre președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și președintele României, Nicușor Dan, au fost convenite măsuri concrete pentru extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Părțile lucrează la nivel guvernamental pentru punerea lor în aplicare”, a declarat Denys Shmyhal.

Kievul nu a anunțat deocamdată construirea unei rute feroviare noi și nici volumele suplimentare de combustibil care ar urma să fie transportate. Accentul este pus pe creșterea capacității infrastructurii deja existente și pe eliminarea blocajelor de la frontieră.

Cele mai importante conexiuni feroviare directe dintre România și Ucraina sunt Vadul-Siret–Vicșani/Dornești și Diakove–Halmeu. Aceste puncte permit deja transportul de marfă între cele două state și pot deveni coloana vertebrală a noilor fluxuri de combustibil.

În cazul relației Vicșani–Vadu Siret, infrastructura este deja supusă unor investiții. CFR a atribuit contracte pentru electrificarea liniei Dărmănești–Vicșani–Frontieră și pentru reabilitarea unui pod din zona Dornești, investiții care urmăresc inclusiv creșterea capacității de tranzit pe relația cu Ucraina.

Diferența de ecartament rămâne însă una dintre principalele dificultăți tehnice. Rețeaua ucraineană utilizează în mare parte ecartamentul larg de 1.520 mm, în timp ce România folosește ecartamentul european standard. Din acest motiv, în punctele de frontieră sunt necesare operațiuni de transbordare sau alte proceduri tehnice.

Un rol aparte îl poate avea și Galațiul. Zona dispune de infrastructură de ecartament larg și de acces la porturile dunărene, ceea ce îi permite să primească vagoane compatibile cu rețelele din Ucraina și Republica Moldova. România a redeschis în 2022 inclusiv linia de ecartament larg către Portul Docuri din Galați, închisă anterior timp de 22 de ani.

Această configurație poate transforma Galațiul într-un nod complementar pentru transporturile ucrainene de combustibil, mai ales în cazul fluxurilor care pot fi combinate cu transportul fluvial sau maritim.

Republica Moldova rămâne conectată la acest sistem prin Giurgiulești și prin infrastructura de ecartament larg, însă mesajul transmis de Kiev este clar: investițiile și negocierile privind extinderea capacităților logistice sunt concentrate în prezent pe relația directă cu România.

Pentru Chișinău, această orientare ridică problema competitivității propriului coridor de tranzit. În lipsa unor investiții rapide în infrastructura feroviară, portuară și de transbordare, o parte tot mai mare din fluxurile comerciale ucrainene ar putea fi direcționate către rutele românești, care beneficiază deja de proiecte de modernizare și de finanțare europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!