Europa pierde războiul internetului: investițiile scad, iar rivalii accelerează

01 Iun. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2026, 11:12 // Actual //  Ursu Victor

Europa riscă să rămână în urmă în cursa globală pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, în pofida investițiilor de zeci de miliarde de euro realizate anual în sectorul telecomunicațiilor, avertizează experți citați de Politico.

Potrivit datelor din industrie, operatorii europeni de telecomunicații au investit 64,6 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, investițiile au scăzut pentru al doilea an consecutiv, iar veniturile generate per utilizator rămân sub nivelurile înregistrate în urmă cu un deceniu.

Una dintre principalele probleme identificate este fragmentarea pieței europene. În prezent, continentul are 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari operatori de telefonie fixă, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a mobiliza capital pentru proiecte de amploare și investiții pe termen lung.

În contrast, Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia au adoptat politici care aliniază reglementările cu obiectivele industriale și facilitează atragerea unor volume mai mari de investiții în infrastructura digitală.

În acest context, Uniunea Europeană pregătește Legea privind Rețelele Digitale, un proiect menit să simplifice cadrul de reglementare și să stimuleze investițiile. Totuși, reprezentanții industriei susțin că propunerea actuală este insuficientă. Deși elimină trei obligații de raportare, proiectul păstrează 17 cerințe existente și introduce alte 12 noi obligații administrative.

Raportul evidențiază că acoperirea cu internet prin fibră optică până la domiciliu (FTTH) a depășit deja 77% în Europa, iar tranziția de la rețelele pe cupru către fibră continuă într-un ritm susținut. Specialiștii recomandă însă ca această migrare să rămână o decizie comercială și avertizează că impunerea unor termene uniforme prin reglementări ar putea încetini procesul.

În schimb, stabilitatea regimului de alocare a spectrului de frecvențe este considerată una dintre puținele măsuri care pot încuraja investițiile. Licențele pe termen lung și procedurile predictibile de reînnoire sunt văzute drept elemente esențiale pentru dezvoltarea rețelelor 5G și viitoarelor tehnologii 6G.

Miza este una semnificativă. Ecosistemul european al comunicațiilor digitale este evaluat la 1,09 trilioane de euro și generează aproximativ 5% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Experții avertizează că fără investiții suplimentare și reforme mai profunde, Europa riscă să piardă teren în competiția tehnologică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Iun. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Iun. 2026, 11:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Întreprinderile de stat și companiile cu capital public ar putea primi mai multă libertate în vânzarea și închirierea bunurilor pe care nu le folosesc, fără a mai cere aprobări suplimentare de la autorități în anumite situații. Modificările sunt prevăzute într-un proiect expus consultărilor publice de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care propune actualizarea regulilor de administrare a proprietății publice și simplificarea procedurilor de valorificare a activelor neutilizate.

Documentul prevede că întreprinderile de stat, cele municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor putea decide singure comercializarea activelor neutilizate atunci când valoarea cumulată a acestora nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. Dacă valoarea bunurilor depășește acest prag, va fi necesară aprobarea prealabilă a organului abilitat sau a autorității publice competente.

Pentru asemenea cazuri, întreprinderile vor trebui să prezinte raportul comisiei care a identificat activele neutilizate și o analiză economică privind oportunitatea vânzării acestora. Autoritățile competente vor avea la dispoziție până la 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitarea.

Proiectul introduce și criterii clare pentru determinarea activelor neutilizate. Astfel, în această categorie vor putea fi incluse bunurile mobile care nu au fost folosite mai mult de un an și bunurile imobile neutilizate timp de peste trei ani. De asemenea, vor putea fi considerate neutilizate activele care sunt exploatate ineficient sau nerentabil, cele care nu mai sunt necesare pentru activitatea întreprinderii, bunurile înlocuite cu tehnologii moderne, activele aflate în surplus ori cele afectate de uzură fizică și morală.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru transmiterea în locațiune a bunurilor. Consiliile de administrație ale întreprinderilor vor putea aproba închirierea construcțiilor, încăperilor, suprafețelor amenajate sau a altor bunuri atunci când valoarea lor contabilă cumulată nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. În celelalte situații va fi necesar acordul fondatorului sau al autorității competente.

Totodată, termenul maxim al contractelor de locațiune va fi extins de la trei la cinci ani. Proiectul mai stabilește că nu va fi permisă transmiterea în locațiune cu drept de răscumpărare, iar contractele vor trebui să conțină obligatoriu clauze privind obiectul locațiunii, durata contractului, chiria și condițiile de restituire a bunului.

O altă prevedere nouă vizează instituțiile bugetare. Potrivit proiectului, veniturile obținute din închirierea activelor neutilizate ale acestora vor fi transferate integral la bugetul de stat. Autorii documentului argumentează că măsura este necesară pentru asigurarea disciplinei financiar-bugetare și a unei administrări mai transparente a patrimoniului public.

În nota informativă se arată că actualele regulamente, aprobate în 2008, nu mai reflectă integral modificările operate în legislația privind administrarea proprietății publice, ceea ce generează neclarități privind competențele autorităților și ale organelor de conducere ale întreprinderilor. Potrivit autorilor, noile reguli urmăresc „asigurarea coerenței cadrului normativ, sporirea eficienței gestionării patrimoniului public, simplificarea procedurilor administrative și reducerea riscurilor de interpretare neuniformă și aplicare neunitară a normelor”.

Ministerul precizează că implementarea modificărilor nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!