Europa pierde războiul internetului: investițiile scad, iar rivalii accelerează

Europa riscă să rămână în urmă în cursa globală pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, în pofida investițiilor de zeci de miliarde de euro realizate anual în sectorul telecomunicațiilor, avertizează experți citați de Politico.

Potrivit datelor din industrie, operatorii europeni de telecomunicații au investit 64,6 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, investițiile au scăzut pentru al doilea an consecutiv, iar veniturile generate per utilizator rămân sub nivelurile înregistrate în urmă cu un deceniu.

Una dintre principalele probleme identificate este fragmentarea pieței europene. În prezent, continentul are 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari operatori de telefonie fixă, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a mobiliza capital pentru proiecte de amploare și investiții pe termen lung.

În contrast, Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia au adoptat politici care aliniază reglementările cu obiectivele industriale și facilitează atragerea unor volume mai mari de investiții în infrastructura digitală.

În acest context, Uniunea Europeană pregătește Legea privind Rețelele Digitale, un proiect menit să simplifice cadrul de reglementare și să stimuleze investițiile. Totuși, reprezentanții industriei susțin că propunerea actuală este insuficientă. Deși elimină trei obligații de raportare, proiectul păstrează 17 cerințe existente și introduce alte 12 noi obligații administrative.

Raportul evidențiază că acoperirea cu internet prin fibră optică până la domiciliu (FTTH) a depășit deja 77% în Europa, iar tranziția de la rețelele pe cupru către fibră continuă într-un ritm susținut. Specialiștii recomandă însă ca această migrare să rămână o decizie comercială și avertizează că impunerea unor termene uniforme prin reglementări ar putea încetini procesul.

În schimb, stabilitatea regimului de alocare a spectrului de frecvențe este considerată una dintre puținele măsuri care pot încuraja investițiile. Licențele pe termen lung și procedurile predictibile de reînnoire sunt văzute drept elemente esențiale pentru dezvoltarea rețelelor 5G și viitoarelor tehnologii 6G.

Miza este una semnificativă. Ecosistemul european al comunicațiilor digitale este evaluat la 1,09 trilioane de euro și generează aproximativ 5% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Experții avertizează că fără investiții suplimentare și reforme mai profunde, Europa riscă să piardă teren în competiția tehnologică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intenet #cursa #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează asupra creșterii accelerate a costurilor de finanțare a statului prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), susținând că această tendință pune presiune pe bugetul public, afectează economia și poate genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Într-un comunicat de presă, organizația arată că dobânda medie la care statul se împrumută pe piața internă aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în 2024 aceasta era de 4,96%, în 2025 a ajuns la 9,08%, iar în prima jumătate a anului 2026 randamentele s-au menținut la aproximativ 9,5–10%.

Potrivit Mișcării Civice, această evoluție va determina majorarea cheltuielilor bugetare pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea economică.

Conform estimărilor prezentate, plata dobânzilor la datoria publică va costa bugetul aproximativ 6 miliarde de lei în 2026, iar în 2027 suma ar putea crește până la circa 7 miliarde de lei. Totodată, deficitul bugetar al Republicii Moldova este estimat să depășească 21 de miliarde de lei.

Organizația atrage atenția și asupra structurii datoriei interne, menționând că aproape 95% dintre Valorile Mobiliare de Stat ajung la scadență în mai puțin de un an. În aceste condiții, Guvernul este obligat să contracteze permanent noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele existente, ceea ce expune bugetul riscului unor dobânzi și mai mari, reducerii interesului investitorilor și dificultăților de refinanțare.

Un alt risc semnalat este concentrarea pieței Valorilor Mobiliare de Stat. Potrivit comunicatului, aproape 70% din această piață este controlată de un număr restrâns de bănci comerciale, fapt care sporește dependența statului de deciziile câtorva instituții financiare.

Reprezentanții Mișcării Civice susțin că împrumuturile masive ale statului la dobânzi ridicate pot reduce disponibilitatea băncilor de a credita economia reală. Astfel, întreprinderile, agricultorii și cetățenii ar putea obține mai greu credite și la costuri mai mari, ceea ce ar încetini investițiile și dezvoltarea economică.

Totodată, organizația precizează că problema nu este existența datoriei publice, ci modul în care aceasta este administrată și destinația fondurilor împrumutate. În opinia autorilor comunicatului, împrumuturile sunt justificate atunci când finanțează investiții productive și generează dezvoltare economică, însă utilizarea lor pentru acoperirea deficitelor curente și refinanțarea datoriei existente amplifică presiunea asupra bugetului și asupra generațiilor viitoare.

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” solicită viitorului Guvern să elaboreze o strategie clară pentru reducerea costurilor de finanțare, contractarea împrumuturilor pe termene mai lungi și la dobânzi mai mici, astfel încât resursele împrumutate să fie orientate spre investiții și dezvoltare, nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar.