Europa pierde războiul internetului: investițiile scad, iar rivalii accelerează

Europa riscă să rămână în urmă în cursa globală pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, în pofida investițiilor de zeci de miliarde de euro realizate anual în sectorul telecomunicațiilor, avertizează experți citați de Politico.

Potrivit datelor din industrie, operatorii europeni de telecomunicații au investit 64,6 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, investițiile au scăzut pentru al doilea an consecutiv, iar veniturile generate per utilizator rămân sub nivelurile înregistrate în urmă cu un deceniu.

Una dintre principalele probleme identificate este fragmentarea pieței europene. În prezent, continentul are 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari operatori de telefonie fixă, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a mobiliza capital pentru proiecte de amploare și investiții pe termen lung.

În contrast, Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia au adoptat politici care aliniază reglementările cu obiectivele industriale și facilitează atragerea unor volume mai mari de investiții în infrastructura digitală.

În acest context, Uniunea Europeană pregătește Legea privind Rețelele Digitale, un proiect menit să simplifice cadrul de reglementare și să stimuleze investițiile. Totuși, reprezentanții industriei susțin că propunerea actuală este insuficientă. Deși elimină trei obligații de raportare, proiectul păstrează 17 cerințe existente și introduce alte 12 noi obligații administrative.

Raportul evidențiază că acoperirea cu internet prin fibră optică până la domiciliu (FTTH) a depășit deja 77% în Europa, iar tranziția de la rețelele pe cupru către fibră continuă într-un ritm susținut. Specialiștii recomandă însă ca această migrare să rămână o decizie comercială și avertizează că impunerea unor termene uniforme prin reglementări ar putea încetini procesul.

În schimb, stabilitatea regimului de alocare a spectrului de frecvențe este considerată una dintre puținele măsuri care pot încuraja investițiile. Licențele pe termen lung și procedurile predictibile de reînnoire sunt văzute drept elemente esențiale pentru dezvoltarea rețelelor 5G și viitoarelor tehnologii 6G.

Miza este una semnificativă. Ecosistemul european al comunicațiilor digitale este evaluat la 1,09 trilioane de euro și generează aproximativ 5% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Experții avertizează că fără investiții suplimentare și reforme mai profunde, Europa riscă să piardă teren în competiția tehnologică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intenet #cursa #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie