Piață de un miliard de lei! Firma unui fost premier milionar, în top 3 importatori de semințe

Republica Moldova achită anual între 1 și 1,13 miliarde de lei pentru importul de material semincer destinat principalelor culturi agricole, iar doar în primele patru luni și jumătate ale anului 2026 valoarea importurilor a ajuns deja la 842 de milioane de lei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit studiului, cea mai mare parte a cheltuielilor este concentrată pe hibrizii de floarea-soarelui și porumb, care domină atât ca volum, cât și ca valoare. În medie, Republica Moldova importă anual între 3.500 și 4.000 de tone de semințe de porumb și circa 2.100 de tone de hibrizi de floarea-soarelui. La mare distanță urmează grâul, cu aproximativ 880-1.000 de tone anual, rapița – 280 de tone și orzul – 120 de tone.

Analiza evidențiază și gradul ridicat de dependență de importuri pentru anumite culturi. În cazul rapiței, semințele sunt importate integral, în timp ce la floarea-soarelui importurile rămân predominante, chiar dacă o parte din producție este realizată local. La grâu și orz, fermierii își asigură o bună parte din necesarul de sămânță din propriile gospodării.

Piața este dominată de câțiva importatori mari. În perioada 1 ianuarie – 15 mai 2026, VADALEX-AGRO SRL a efectuat importuri în valoare de 197,6 milioane de lei, fiind urmată de DIAZCHIM SRL, cu 128,2 milioane de lei, și BIOPROTECT SRL (Este controlată de către fostul premier PLDM-ist, Valeriu Streleț. Compania este unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de chimicale din Moldova n.a), cu 110,3 milioane de lei. Cele trei companii au concentrat aproape 52% din valoarea totală a importurilor de material semincer înregistrate în această perioadă.

Datele arată și o schimbare semnificativă a surselor de aprovizionare. Dacă grâul și orzul provin în principal din Ucraina și România, iar rapița este adusă exclusiv din state vest-europene precum Franța, Spania și Germania, cea mai mare transformare se observă la floarea-soarelui.

Turcia a devenit principalul furnizor de hibrizi de floarea-soarelui pentru fermierii moldoveni, după ce livrările au crescut de la 172 de tone în 2021 la 821 de tone în 2025. Tendința continuă și în 2026, când până la 15 mai au fost importate deja 719 tone din Turcia, volum care depășește importurile din Franța și reduce semnificativ rolul României pe această piață.

La porumb, aprovizionarea se bazează în continuare pe statele membre ale Uniunii Europene, în special România, Franța și Ungaria, însă Ucraina și-a majorat vizibil prezența în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semințe #import #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie