Cu trenul de 10 km/h spre Japonia! Șeful CFM caută viitorul pe șinele nipone

În timp ce trenurile din Republica Moldova circulă pe unele tronsoane cu doar 10 km/h, iar Calea Ferată din Moldova (CFM) continuă să acumuleze pierderi și datorii de sute de milioane de lei, directorul general al întreprinderii, Serghei Cotelinic, a efectuat o vizită de lucru în Japonia, țara celebră pentru trenurile Shinkansen, care ating viteze de peste 300 km/h.

Potrivit unui comunicat al CFM, în perioada 6–10 iulie, Serghei Cotelinic a făcut parte din delegația Republicii Moldova, alături de reprezentanți ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, într-o vizită dedicată dezvoltării cooperării moldo-japoneze în domeniul transportului feroviar.

Delegația s-a întâlnit cu reprezentanți ai Guvernului Japoniei, ai Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) și cu experți în infrastructură și logistică. Pe agenda discuțiilor s-au aflat modernizarea infrastructurii feroviare, dezvoltarea logisticii transfrontaliere și valorificarea unui studiu elaborat anterior cu sprijinul experților japonezi.

Vizita vine însă într-un moment delicat pentru CFM. Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice, întreprinderea a încheiat anul 2025 cu pierderi de aproape 90 de milioane de lei, iar în februarie 2026 avea restanțe și penalități la bugetul asigurărilor sociale și medicale care depășeau 205 milioane de lei.

În paralel, infrastructura feroviară rămâne într-o stare precară. Parcul de locomotive și vagoane este depășit moral și fizic, iar viteza medie de circulație este de aproximativ 35 km/h, existând segmente unde trenurile circulă cu doar 10 km/h.

În comunicatul oficial, CFM susține că vizita în Japonia „creează premise pentru identificarea unor noi oportunități de cooperare și atragere a expertizei și asistenței tehnice necesare dezvoltării sectorului feroviar național”.

Până atunci însă, diferența dintre trenurile-glonț din Japonia și cele din Republica Moldova rămâne măsurată nu doar în kilometri pe oră, ci și în ani de investiții și reforme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jaaponia #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie