Viraj de 180 de grade! Acum o lună Hajder spunea că apă ajunge, acum avertizează că Chișinăul poate rămâne fără apă

17 Iul. 2026, 13:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Iul. 2026, 13:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

„Municipiul Chișinău, cu tot ce ar putea consuma din Nistru, nu ar fi o cantitate mai mare de 2%”. Declarația îi aparține ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, și a fost făcută la sfârșitul lunii mai, într-un interviu pentru Realitatea, în contextul discuțiilor despre situația râului Nistru și riscurile privind aprovizionarea cu apă. Atunci, ministrul susținea că necesarul de apă al municipiului Chișinău reprezintă o parte nesemnificativă din volumul total al râului și că există suficiente resurse pentru consumul populației, dar și agricultură, scrie REALITATEA.MD.

Ministrul a afirmat atunci că, deși debitul Nistrului este mai mic comparativ cu anii precedenți, această situație nu reprezintă un risc pentru asigurarea consumului de apă al populației.

„Aceeași situație care o avem astăzi, în anul curent, a fost și doi ani urmă. Deci există un nivel minim care este în Ucraina, el încă este, deci nu vorbim de o scădere dacă vorbim de ultimii ani. Da, este o diminuare dacă raportăm la ultimii zece ani, cu siguranță lucrul ăsta se observă și noi trebuie să ținem cont de acest lucru, dar nu vorbim de o diminuare care cumva ar pune în pericol aprovizionarea cu apă a Republicii Moldova în următoarea perioadă. Știm foarte bine că noi utilizăm o cantitate de apă, dar eu aș spune că este nesemnificativă în raport cu volumul de apă care este pe Nistru. De exemplu, municipiul Chișinău, cred că cu tot ce ar putea consuma din Nistru, nu ar fi o cantitate mai mare de 2%. În rest, toată apa tranzitează teritoriul Republicii Moldova și se revarsă în Marea Neagră. Vreau să spun că există suficientă cantitate de apă astăzi ca noi să o putem utiliza în agricultură, consum sau pentru alte utilități, chiar și pentru biodiversitate”, a mai afirmat atunci  Gheorghe Hajder.

În luna iunie, ministrul Mediului dădea asigurări că rezervele de apă ale Nistrului sunt suficiente pentru consumul actual al Republicii Moldova. El explica faptul că debitul râului este controlat prin sistemul de acumulare din Ucraina, iar volumul de apă eliberat în aval este gestionat în funcție de necesități și condițiile hidrologice.

„Nistrul este un râu regularizat. Ce înseamnă acest lucru?Asta înseamnă că în lacul de acumulare care se află pe teritoriul Ucrainei există un baraj, care noi deja regulăm cantitatea de apă deversată în aval. La momentul actual vorbim de în jur de 100-130 metri cubi pe secundă, deci vorbim de 100 tone pe secundă care există în acest moment, dar trebuie să ținem cont de volumul de apă care este în lacul de acumulare din Novodnistrovsk, în Ucraina. De ce este important acest lucru? Pentru că cu siguranță și noi ne-am fi dorit ca să fie un volum mai mare pe Nistru, dar în cazul în care nu am ține cont de realitatea din Carpați sau de precipitațiile care se acumulează din Carpați în lac atunci există riscul ca în sezonul de caniculă, de vară, să rămânem fără apă. Dar, iarăși vreau să fie foarte clar că noi nu vorbim despre o diminuare de cantitate semnificativă”, declara în luna iunie oficialul.

La aproape o lună distanță, ministrul Mediului a venit cu un alt mesaj. Vineri, 17 iulie, Gheorghe Hajder a declarat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă din cauza scăderii accelerate a nivelului Nistrului.

„Există riscul real ca în scurt timp să avem deversări mai mici pe Nistru, iar asta ar cauza scăderea Nistrului și mai mult. Dacă Nistru va scădea considerabil, există riscul ca locuitorii din Chișinău și unele suburbii să rămână fără apă”, a declarat ministrul.
Hajder a mai spus că în luna martie a solicitat autorităților locale alimentate din Nistru, inclusiv municipiului Chișinău, informații despre sursele alternative de apă disponibile în caz de urgență. Potrivit ministrului, aceste date nu ar fi fost prezentate până acum de Primăria Chișinău.

„Orașul Chișinău nu poate avea o singură sursă de apă și nu ne putem permite să discutăm despre o potențială catastrofă umanitară, nici măcar în teorie”, a declarat astăzi ministrul.

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.