Viraj de 180 de grade! Acum o lună Hajder spunea că apă ajunge, acum avertizează că Chișinăul poate rămâne fără apă

„Municipiul Chișinău, cu tot ce ar putea consuma din Nistru, nu ar fi o cantitate mai mare de 2%”. Declarația îi aparține ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, și a fost făcută la sfârșitul lunii mai, într-un interviu pentru Realitatea, în contextul discuțiilor despre situația râului Nistru și riscurile privind aprovizionarea cu apă. Atunci, ministrul susținea că necesarul de apă al municipiului Chișinău reprezintă o parte nesemnificativă din volumul total al râului și că există suficiente resurse pentru consumul populației, dar și agricultură, scrie REALITATEA.MD.

Ministrul a afirmat atunci că, deși debitul Nistrului este mai mic comparativ cu anii precedenți, această situație nu reprezintă un risc pentru asigurarea consumului de apă al populației.

„Aceeași situație care o avem astăzi, în anul curent, a fost și doi ani urmă. Deci există un nivel minim care este în Ucraina, el încă este, deci nu vorbim de o scădere dacă vorbim de ultimii ani. Da, este o diminuare dacă raportăm la ultimii zece ani, cu siguranță lucrul ăsta se observă și noi trebuie să ținem cont de acest lucru, dar nu vorbim de o diminuare care cumva ar pune în pericol aprovizionarea cu apă a Republicii Moldova în următoarea perioadă. Știm foarte bine că noi utilizăm o cantitate de apă, dar eu aș spune că este nesemnificativă în raport cu volumul de apă care este pe Nistru. De exemplu, municipiul Chișinău, cred că cu tot ce ar putea consuma din Nistru, nu ar fi o cantitate mai mare de 2%. În rest, toată apa tranzitează teritoriul Republicii Moldova și se revarsă în Marea Neagră. Vreau să spun că există suficientă cantitate de apă astăzi ca noi să o putem utiliza în agricultură, consum sau pentru alte utilități, chiar și pentru biodiversitate”, a mai afirmat atunci Gheorghe Hajder.

În luna iunie, ministrul Mediului dădea asigurări că rezervele de apă ale Nistrului sunt suficiente pentru consumul actual al Republicii Moldova. El explica faptul că debitul râului este controlat prin sistemul de acumulare din Ucraina, iar volumul de apă eliberat în aval este gestionat în funcție de necesități și condițiile hidrologice.

„Nistrul este un râu regularizat. Ce înseamnă acest lucru?Asta înseamnă că în lacul de acumulare care se află pe teritoriul Ucrainei există un baraj, care noi deja regulăm cantitatea de apă deversată în aval. La momentul actual vorbim de în jur de 100-130 metri cubi pe secundă, deci vorbim de 100 tone pe secundă care există în acest moment, dar trebuie să ținem cont de volumul de apă care este în lacul de acumulare din Novodnistrovsk, în Ucraina. De ce este important acest lucru? Pentru că cu siguranță și noi ne-am fi dorit ca să fie un volum mai mare pe Nistru, dar în cazul în care nu am ține cont de realitatea din Carpați sau de precipitațiile care se acumulează din Carpați în lac atunci există riscul ca în sezonul de caniculă, de vară, să rămânem fără apă. Dar, iarăși vreau să fie foarte clar că noi nu vorbim despre o diminuare de cantitate semnificativă”, declara în luna iunie oficialul.

La aproape o lună distanță, ministrul Mediului a venit cu un alt mesaj. Vineri, 17 iulie, Gheorghe Hajder a declarat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă din cauza scăderii accelerate a nivelului Nistrului.

„Există riscul real ca în scurt timp să avem deversări mai mici pe Nistru, iar asta ar cauza scăderea Nistrului și mai mult. Dacă Nistru va scădea considerabil, există riscul ca locuitorii din Chișinău și unele suburbii să rămână fără apă”, a declarat ministrul.
Hajder a mai spus că în luna martie a solicitat autorităților locale alimentate din Nistru, inclusiv municipiului Chișinău, informații despre sursele alternative de apă disponibile în caz de urgență. Potrivit ministrului, aceste date nu ar fi fost prezentate până acum de Primăria Chișinău.

„Orașul Chișinău nu poate avea o singură sursă de apă și nu ne putem permite să discutăm despre o potențială catastrofă umanitară, nici măcar în teorie”, a declarat astăzi ministrul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.