Putin a decis: Rușii mobilizați la război în Ucraina nu își mai pot face pașapoarte

Rusia nu mai eliberează paşapoarte persoanelor mobilizate în armată, a anunţat Guvernul, rus, relatează AFP.

”Dacă un cetăţean a fost chemat să efectueze serviciul militar sau dacă a primnit o convocare (la mobilizare sau recrutare), nu i se va elibera paşaport internţaional”, a anunţat miercuri, pe site-ul său de informaţii Guvernul.

Anunţarea acestor restricţii în eliberarea paşapoartelor internaţionale intervine în contextul în care mulţi ruşi se tem de închidere a frontierei ruse, în plină campanie de mobilizare a rezerveştilor, în vederea trimiterii de noi trupe la război, în Ucraina.
Această măsură are un impact direct asupra deplasărilor ruşilor, care au nevoie de un paşaport internaţional pentru a se duce în marea majoritate a ţărilor din lume. Însă ei se pot duce în Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kîrgîzstan doar cu paşaportul intern, echivalentul unei cărţi de identitate.

Zeci de mi de ruşi au fugit în ţări vecine – mai ales în Georgia, Kazahstan şi Mongolia -, după ce Vladimir Putin a decretat miercurea trecută acestă mobilizare ”parţială”.

Exodul este atât de mare, încât Servivciile ruse de Securitate (FSB) au instalat marţi un birou ”mobil” de mobilizare la frontiera cu Georgia, pentru a-i prinde pe cei care încearcă să fugă de armată.

Preşedintele rus Vladimir Putin dădea asigurări, la 21 septembrie, că numai persoanele care au deja experienţă militară sau competente ”pertinente” în armată urmează să fie mobilizate.

Însă mobilizarea unor bătrâni, bolnavi şi studenţi – scutiţi -, a provocat un val de indignare şi manifestaţii, iar observatori suspectează Moscova de faptul că mobilizează dincolo de anunţurile oficiale.

#razboi #pasapoarte #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.