Banca Centrală a Rusiei îl avertizează pe Putin: Țara se duce de râpă în urma unei decizii a președintelui

31 Oct. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Sancțiunile Statelor Unite și ale Occidentului impuse după începerea invaziei Moscovei din Ucraina pe 24 februarie 2022 lovesc din plin economia țării. Acum, Banca Centrală a Rusiei l-a avertizat pe Vladimir Putin că statul are mult de suferit în urma ”proiectului militar” al președintelui, deja inflația a ajuns la 13,7% și ar putea să mai crească.

În plus, deficitul forței de muncă s-a accentuat, în urma ”mobilizării parțiale”, dar și a plecării a 700.000 de ruși din țară, arată un raport al instituției financiare de la Moscova, potrivit Financial Times.

„Un nou factor care influențează tendințele prețurilor este mobilizarea parțială. În următoarele luni, va avea loc un efect dezinflaționist din cauza cererii mai scăzute a consumatorilor”, a declarat vineri guvernatorul băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina.

Forbes a estimat că aproximativ 700.000 de ruși au fugit din țară, plecând în special în state ca Georgia, Kazahstan, Mongolia, Armenia și Turcia.
Fuga experților din sectoare cheie, precum cel IT, din țară, va accentua declinul economiei. „Cu toate acestea, mai târziu, ar putea începe să aibă un impact pro-inflaționist din cauza schimbărilor în structura pieței muncii și a lipsei unor specialiști”, a spus nabiullina.

Banca centrală a ales să-și mențină rata de referință neschimbată la 7,5%. Menținerea ratelor urmează a șase reduceri consecutive, care au redus ratele de la nivelul de urgență de 20% stabilit după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie.

La 13,7%, inflația rusă rămâne ridicată. Pe termen scurt, banca se așteaptă ca factorii care determină creșterea prețurilor să fie depășiți de o scădere a cererii consumatorilor, din cauza a ceea ce a descris drept o „creștere a incertitudinii generale”.

În septembrie, Rusia a început să sufere pierderi semnificative de teritoriu pe câmpul de luptă, după o contraofensivă ucraineană majoră. Pe 30 septembrie, Moscova a crescut substanțial miza războiului, pretinzând că anexează patru regiuni ale Ucrainei ca teritoriu propriu. De asemenea, Putin a adus războiul acasă, prin lansarea ”mobilizării parțiale”.

Banca centrală a declarat că prognoza sa actuală este ca inflația să ajungă între 12 și 13% până la sfârșitul anului 2022, dar este greu de presupus că va putea atinge acest obiectiv.

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei ar putea afecta, la rândul lor, exporturile și rubla, a spus Banca Centrală, adăugându-se la presiunile inflaționiste pe termen lung.

„O nouă escaladare a comerțului exterior și a restricțiilor financiare, fragmentarea economiei globale și a sistemului financiar ar putea duce la o scădere mai accentuată a potențialului economiei ruse”, a anunțat instituția financiară de la Moscova.
Banca Centrală a prognozat că produsul intern brut (PIB) al Rusiei va scădea cu 3-3,5% în anul 2022, după ce anterior anunțase o micșorare de 6%.

Realitatea Live

01 Mart. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate  atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!