O nouă ediție a podcastului „Dă sens banilor” vine cu viziuni și soluții pentru o formare profesională în domeniul financiar-economic capabilă să garanteze o economie mai puternică și rezistentă, precum și incluziunea în câmpul muncii.
Invitatul jurnalistei Liliana Barbăroșie este Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) de la București. Această instituție de învățământ superior participă, împreună cu Banca Națională a României (BNR) și Academia de Studii Economice din Republica Moldova (ASEM), la un program lansat recent de Banca Națională a Moldovei (BNM), „Școala finanțelor moderne”, prin care câteva zeci de studenți moldoveni la economie vor merge anual în România pentru instruire și interacțiune cu comunitatea financiar-bancară.
Discuția din cadrul interviului se concentrează pe subiecte ce țin de evoluțiile și performanța învățământului economic din spațiul românesc, interacțiunea acestuia cu mediile academice de la nivel mondial, adaptarea instruirii economice la provocările din lumea economiei reale.
De asemenea, podcastul vine cu noutăți despre programul cu participare celor două bănci centrale și academii economice, dând o dimensiune legăturilor care există între teoria economică și politicile publice din domeniu.
„ Am urmărit, spuneam puțin mai devreme, cu un sentiment nu prea plăcut criza pandemică a covidului. Spun așa și îmi aduc aminte nu cu plăcere cum intram în Academia de Studii Economice, eram singur, parcă intram într-un cimitir. N-aș vrea să mai întâlnesc așa ceva. Nu era țipenie de om. Era o liniște deranjantă pentru mine. Abia am așteptat începutul anului universitar 2022-2023 ca să văd din nou copiii în școală și toatpă zarva care o fac cei tineri când sunt într-un mare număr, destul de mare. Urmăresc ca specialist și criza alimentară și nu o văd cu ochii chiar buni, pentru că este o criză care afectează pe toată lumea, inclusiv pe cei cu venituri mici. Dacă ne uităm, de fapt criza alimentară nu a apărut de ieri, de azi, a apărut de foarte mult timp, după anii 2010 dacă ne uităm pe datele statistice a început creșterea prețurilor. Din punct de vedere al prețurilor, criza alimentară este din acea vreme. La energie nu prea mă pricep și nu aș vrea să mă pronunț, dar la agricultură, dar și industria alimentară pot să spun câteva lucruri. Până la urmă, atât noi, cât și Republica Moldova având potențial agricol bun, cu teren agricol fertil am putea să valorificăm avantajele acestei crize cu un pic de dibăcie și cu producție competitivă pe piață din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, pentru că prețurile produselor agroalimentare au crescut într-atât de mult încât poate să devină o rampă de creștere fantastică pentru țările așa cum le numeam noi înainte – agrare, care sunt considerate ca țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Sunt discutabile și chestiile de înlocuitori la alimente, chestiunile pe care le vede și care s-au dezbătut în ultimul timp în România. De exemplu, există potențial suficient de a produce mâncarea pentru noi, cât mai suntem undeva aproape 20 de milioane de locuitori, cât și pentru export, dar încă o dată, trebuie să existe programe de dezvoltare și de susținere a agriculturii în favoarea fermierului, nu în favoarea celorlalți participanți de pe filiera produsă”.
La rubrica „Bani pe scurt”, rectorul ASE a vorbit despre problemele din economia mondială, dar și care sunt dificultățile din învățământul economic, la fel acesta a explicat rolul și nevoia educației financiare.
Interviul complet poate fi urmărit mai jos.
[bzplayer youtube=”https://youtu.be/htH52dKz_Ho” muted=”false”]
