Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avere #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.