Pierderi uriașe la Moldtelecom – 42 milioane de lei/zi! Telefonia fixă, piatra de moară care trage la fund compania

09 Feb. 2024, 14:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
09 Feb. 2024, 14:02 // Bani și Afaceri //  bani.md

În perioada anilor 2020-2022, operatorul de stat Moldtelecom a contabilizat pierderi de 1,07 miliarde de lei (41,6 milioane de lei/zi n.a) de pe urma telefoniei fixe, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Pierderile au fost generate de neajustarea la timp a tarifelor pentru telefonia fixă.

Entitatea se plasează pe locul doi pe piață, deținând cota de 26% din veniturile realizate pe ramură. Cu toate că pentru anii 2020-2022 este specifică instabilitatea indicatorilor financiari, în această perioadă Societatea a înregistrat creșterea veniturilor din vânzări cu circa 22%, costul vânzărilor majorându-se cu 41%, iar profitul net s-a redus de două ori, până la circa 40 mil. lei.

Raportul de audit mai constată că Moldtelecom a transmis în locațiune 2440 canal/km de linii de canalizație. La rândul său, SA „Moldtelecom” închiriază doar 142 m de canalizație la unul din primii 3 operatori din țară. Or, alți operatori nu dezvoltă propria infrastructură de comunicații, ci beneficiază de investițiile efectuate din banii publici în anii precedenți, achitând serviciile conform tarifelor reglementate aplicate din anul 2015. Deși SA „Moldtelecom” este în drept să stabilească prețuri pentru serviciile date în funcție de metoda rezonabilă proprie de calculare a costurilor, abordările diferite ale Companiei și autorității de reglementare asupra subiectului nominalizat au împiedicat ajustarea tarifelor. În acest context, auditul a concluzionat necesitatea definitivării cadrului normativ aferent.

La componenta de cheltuieli s-au atestat atât neconformități, cât și lipsa sau insuficiența cadrului normativ specific tranzacțiilor efectuate. Unele tranzacții au fost înregistrate în lipsa justificărilor, iar în cazul achiziționării mijloacelor de transport s-au identificat indicatori de fraudă. În cadrul a două licitații desfășurate în anul 2020 și anul 2021, SA „Moldtelecom” a încheiat cu unul și același furnizor două contracte de achiziții a 70 de camionete DACIA Dokker rulate în valoare totală circa 13,0 mil.lei. Prin simularea concurenței în cadrul licitației a fost facilitat operatorul economic care nu și-a exercitat întocmai obligațiunile asumate. Către Companie au fost livrate camionetele care nu au întrunit cerințele stabilite în documentația tehnică și contractele de achiziții, iar valoarea de livrare a depășit valoarea calculată în raport cu indicii medii ai profitului brut al furnizorului.

În lipsa justificărilor documentare Compania a capitalizat cheltuielile de dezvoltare a sistemelor informaționale efectuate în regie proprie în sumă totală de 29,5 mil.lei, ceea ce a influențat valoarea activelor nemateriale, costul vânzărilor și profitul net.

Pe segmentul administrării activelor generatoare de venituri, se atestă neconformități care s-au soldat cu pierderi în sumă totală de 14,4 mil.lei pentru unele activități. Astfel, Compania nu și-a valorificat conform complexul de construcții aferente Business Centrului de Instruire și Școlarizare, amplasat în s. Ivancea, raionul Orhei, cu valoarea inițială de 71,7 mil.lei. Având obiectivul principal de activitate instruirea continuă a personalului, capacitatea Centrului a fost utilizată la doar 12 la sută în anul 2021 și la 25 la sută în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.