Pierderi uriașe la Moldtelecom - 42 milioane de lei/zi! Telefonia fixă, piatra de moară care trage la fund compania

În perioada anilor 2020-2022, operatorul de stat Moldtelecom a contabilizat pierderi de 1,07 miliarde de lei (41,6 milioane de lei/zi n.a) de pe urma telefoniei fixe, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Pierderile au fost generate de neajustarea la timp a tarifelor pentru telefonia fixă.

Entitatea se plasează pe locul doi pe piață, deținând cota de 26% din veniturile realizate pe ramură. Cu toate că pentru anii 2020-2022 este specifică instabilitatea indicatorilor financiari, în această perioadă Societatea a înregistrat creșterea veniturilor din vânzări cu circa 22%, costul vânzărilor majorându-se cu 41%, iar profitul net s-a redus de două ori, până la circa 40 mil. lei.

Raportul de audit mai constată că Moldtelecom a transmis în locațiune 2440 canal/km de linii de canalizație. La rândul său, SA „Moldtelecom” închiriază doar 142 m de canalizație la unul din primii 3 operatori din țară. Or, alți operatori nu dezvoltă propria infrastructură de comunicații, ci beneficiază de investițiile efectuate din banii publici în anii precedenți, achitând serviciile conform tarifelor reglementate aplicate din anul 2015. Deși SA „Moldtelecom” este în drept să stabilească prețuri pentru serviciile date în funcție de metoda rezonabilă proprie de calculare a costurilor, abordările diferite ale Companiei și autorității de reglementare asupra subiectului nominalizat au împiedicat ajustarea tarifelor. În acest context, auditul a concluzionat necesitatea definitivării cadrului normativ aferent.

La componenta de cheltuieli s-au atestat atât neconformități, cât și lipsa sau insuficiența cadrului normativ specific tranzacțiilor efectuate. Unele tranzacții au fost înregistrate în lipsa justificărilor, iar în cazul achiziționării mijloacelor de transport s-au identificat indicatori de fraudă. În cadrul a două licitații desfășurate în anul 2020 și anul 2021, SA „Moldtelecom” a încheiat cu unul și același furnizor două contracte de achiziții a 70 de camionete DACIA Dokker rulate în valoare totală circa 13,0 mil.lei. Prin simularea concurenței în cadrul licitației a fost facilitat operatorul economic care nu și-a exercitat întocmai obligațiunile asumate. Către Companie au fost livrate camionetele care nu au întrunit cerințele stabilite în documentația tehnică și contractele de achiziții, iar valoarea de livrare a depășit valoarea calculată în raport cu indicii medii ai profitului brut al furnizorului.

În lipsa justificărilor documentare Compania a capitalizat cheltuielile de dezvoltare a sistemelor informaționale efectuate în regie proprie în sumă totală de 29,5 mil.lei, ceea ce a influențat valoarea activelor nemateriale, costul vânzărilor și profitul net.

Pe segmentul administrării activelor generatoare de venituri, se atestă neconformități care s-au soldat cu pierderi în sumă totală de 14,4 mil.lei pentru unele activități. Astfel, Compania nu și-a valorificat conform complexul de construcții aferente Business Centrului de Instruire și Școlarizare, amplasat în s. Ivancea, raionul Orhei, cu valoarea inițială de 71,7 mil.lei. Având obiectivul principal de activitate instruirea continuă a personalului, capacitatea Centrului a fost utilizată la doar 12 la sută în anul 2021 și la 25 la sută în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldtelecom #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.