Apicultor: Pregătirea exportului de miere necesită mulți bani, efort și timp

08 Iul. 2021, 14:49
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
08 Iul. 2021, 14:49 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Nicanor Negru, un tânăr de 29 de ani din satul Costești, raionul Ialoveni, absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Tânărul spune că bunicul lui era pasionat de albini și avea câțiva stupi, însă el niciodată nu s-a gândit că va deveni apicultor și cu atât mai mult că va exporta miere peste hotare, scrie anarm.md.

Istoria lui Nicanor Negru a început cu 100 de familii de albine, pe care le-a achiziționat de la un apicultor după ce un prieten i-a propus să-și unească forțele pentru a dezvolta afacerea, începută mai devreme. Astfel a apărut compania Regina Naturii, devenită în ultimii ani una din companiile cu renume din sectorul apicol iar tânărul a devenit directorul general al acesteia, grație studiilor obținute la ASEM.

A făcut unele calcule, și-a întocmit un plan de afaceri și, în virtutea tinereții, calculele inițiale au fost prea optimiste. Nicanor povestește că pe hârtie profitul  arăta mult mai frumos decât în realitate. Pe parcurs a avut multe obstacole și chiar pierderi. Investițiile făcute în prisacă încă nu s-au recuperat, însă el speră ca în acest an să obțină primul profit de aici.
Din cele 100 de stupi, proaspătul apicultor a ajuns la 500 și a zis să se oprească aici, orientându-se mai mult spre alt gen de activitate.

Inițial planul a fost să se ocupe doar de apicultură, însă la un moment dat a ajuns împreună cu partenerul de afaceri la concluzia că ar putea obține un profit mult mai bun dacă va procesa mierea și o va exporta. Însă, așa cum doar exportul mierii proprii nu se arăta o afacere rentabilă, cei doi antreprenori au decis să recurgă la asociere.  Se întâmpla la un an de la intrarea lui Nicanor în afacerea cu miere.

”În 2015 am ajuns la concluzia că în sat și în general în regiunea noastră este suficient potențial pentru a pune bazele unei colaborări cu alți apicultori pentru a obține rezultate mai bune. Drept urmare, am creat un grup de apicultori pentru a exporta de comun acord producția noastră în Uniunea Europeană, unde, după cum aflasem există o cerere constantă de miere și, în plus nu există cote, care să limiteze, conform prevederilor Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, cantitatea exportată pe aceste piețe”,  spune antreprenorul.

Însă, pentru a exporta mierea în Uniunea Europeană nu este suficient să te unești cu alți apicultori, să aduni mierea cultivată și s-o livrezi peste hotare. Aceasta trebuie să corespundă standardelor de calitate, cerute de UE și să fie omogenizată și procesată.

Primul export, în România

Pentru a reuși, erau necesare investiții substanțiale, pe care și le-a asumat în întregime compania Regina Naturii.

”În 2016 am amenajat o sală de procesare a mierii, am colectat împreună cu alți apicultori suficientă miere pentru a umple un transport de 20 de tone și am efectuat primul transport în România”, relatează apicultorul.

Antreprenorul spune că pentru a se dezvolta a beneficiat de granturi din fondurile programului PARE 1+1. Ulterior, investiţiile în prisacă au fost subvenţionate în proporţie de 30% de către stat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Acum situaţia este şi mai bună pentru apicultorii moldoveni. Dacă prisaca este înregistrată ca afacere, aceștia pot beneficia de subvenţii de până la 50% de la investiţiile făcute în ea.

Și-au diversificat atât aria de colectare cât și piața de desfacere

Aşa cum primele exporturi au fost reuşite, antreprenorii au decis să-şi extindă aria de colectare a mierii pe întreg teritoriul ţării. Nu s-au oprit aici şi au continuat să caute noi pieţe de desfacere, mai ales că există proiecte care facilitează acest lucru. Deja în 2017 , în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială, ”Regina Naturii” a apelat la ajutorul unei firmei de consultanţă, care a găsit o nouă destinație pentru mierea exportată de compania de Costești și în anul trecut aceasta a ajuns și în Polonia.

Contrar aparențelor, exportul mierii nu este atât de simplu de realizat. Și asta, în primul rând din cauza dimensiunilor prea mici ale prisăcilor moldovenești. Nu prea există apicultori care să recolteze din propria prisacă suficientă miere pentru a o exporta de sine stătător. Transporturile de miere moldovenească sunt constituite din producția a mai multor apicultori și aici se ascunde principala dificultate or nu toți prisăcarii moldoveni asigură o miere de calitate, care să corespundă exigențelor europene.

Cea mai mare problemă o reprezintă reziduurile de antibiotice în miere, strict interzise de normele sanitare europene. Acestea, potrivit lui Nicanor Negru sunt cauzate de regulă de tratarea albinelor cu preparate vechi, neconforme exigențelor europene deși există suficiente preparate omologate în UE și inofensive pentru consumatori. De aceea, companiile ce colectează mierea, trebuie să ducă și un lucru de explicare printre apicultori. Totuși, în cei doi ani de activitate compania și-a constituit o rețea de apicultori de la care colectează miere, ce corespunde standardelor europene.

Pregătirea exportului necesită mulți bani, efort și timp

Procedura nu este deloc simplă or fiecare lot de miere achiziționat, pe lângă faptul că trebuie să fie însoțit obligatoriu de actele de origine de la apicultori, trebuie verificat în condiții de laborator, fiind supus mai multor analize. Iar toate aceste analize necesită timp, efort și bani. Ulterior, toate aceste loturi, dacă trec analizele, sunt omogenizate într-un singur lot, care este de regulă, testat de către compania importatoare. Și în final, pentru a formaliza exportul, mierea urmează a fi testată la laboratorul Centrului Republican de  Diagnostică Veterinară. Din păcate acest laborator nu este suficient de bine dotat pentru ca analizele sale să corespundă exigențelor importatorilor europeni și de aceea ei preferă să facă singuri analizele.
Toate aceste proceduri dar și faptul că mierea este colectată de la mai mulți apicultori mici conduc la sporirea considerabilă a costului mierii exportate.

Greu de concurat cu mierea ucraineană

Iar acest fapt se răsfrânge asupra competitivității mierii moldovenești pe piața europeană. Acest lucru s-a resimțit acut începând cu anul 2016, când în urma încheierii Acordului de liber Schimb dintre UE și Ucraina, în acel an a intrat pe piața europeană mierea ucraineană, mult mai ieftină decât cea moldovenească. Dacă în anul 2017 în recolta de miere din Republica Moldova a fost de 4500 de tone, fiind exportate circa 3500 tone, Ucraina a exportat aproape 70 mii de tone.

E necesară conlucrarea dintre apicultori, procesatori și autorități

Totuși, această barieră nu-l descurajează pe Nicanor Negru, care conștientizează că o piață mai bună decât cea europeană pentru mierea moldovenească nu poate exista. Însă pentru aceasta, tânărul antreprenor crede că trebuie să existe o consolidare a eforturilor între apicultori și procesatori, care să fie susținuți de stat, eventual chiar printr-un program.
Problema este că apicultorii și procesatorii sau exportatorii nu găsesc prețul optim. Primii consideră că prețurile de achiziție oferite de exportatori sunt prea mici, pe când aceștia afirmă că, dacă le vor mări, mierea nu va fi solicitată pe piețele europene. Oamenii nu înțeleg încă, în mare parte, cum funcționează legile pieței. Și, în plus există aceste probleme ale calității.

Potrivit antreprenorului, pentru a avea o valoarea adăugată mai înaltă a mierii exportate, aceasta trebuie procesată și ambalată în Republica Moldova pentru a ajunge  pe rafturile magazinelor europene sub marca ”Fabricat în Moldova”. Atunci mierea moldovenească nu va fi exportată doar ca materie primă iar prețul de comercializare va oferi profituri mai generoase atât procesatorilor cât și apicultorilor. Până a atinge însă un astfel  de obiectiv pentru început aceștia trebuie să învețe a se asocia și a conlucra, consideră directorul General al companiei Regina Naturii.

Realitatea Live

16 Aug. 2025, 08:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2025, 08:35 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII