Bugetul asigurărilor sociale, votat. Pentru ce vor fi alocați banii

În cadrul ședinței de astăzi a Executivului a fost aprobat Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022, care stabilește veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.

Conform proiectului, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 sunt estimate la 31,2 miliarde lei, cu o creştere de 3,7 miliarde de lei față de anul precedent. În structura veniturilor, 59,8% reprezintă resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat și 40,2% – transferurile de la bugetul de stat.

Prognoza sumei contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru anul 2022 a fost efectuată în urma analizei mai multor indicatori, printre care baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, datorate de către angajatori şi salariaţi, nivelul executării contribuţiilor şi a altor venituri în anii precedenţi, prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborată de către Ministerul Economiei etc.

De asemenea, proiectul prevede cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022, prognozate la suma de 31, 2 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde lei față de anul precedent. Cheltuielile au fost repartizate pentru programul 90 „Protecția socială”, cu subprogramele sale, în vederea asigurării dreptului la pensii și prestații sociale, dar și implementării unor măsuri noi de politici pentru sporirea protecției sociale a populației.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este elaborat conform prevederilor Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Legii nr. 181/ 2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale și altor acte normative ce ţin de domeniul protecţiei sociale de stat.

#asigurări sociale #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.