Ce te oprește? Ai un vis pe care îl amâni mereu? 3 moduri simple prin care îți poți atinge scopurile

Fiecare din noi are un vis pe care îl tot „amână”, fie că este vorba de un scop măreț sau mai puțin. Îl tot amâni din cauza că nu ai timp, nu ai suficientă încredere în forțele proprii sau ceilalți nu te susțin. Iată câteva metode care te vor ajuta să-ți realizezi în sfârșit scopurile.

1. Stabilește clar ceea ce vrei să obții

Deși emoțiile pozitive pot fi componente benefice în urmărirea obiectivelor, nu depindeți de ele pentru o imagine constantă și clară. Uneori mint. Pentru această călătorie, claritatea vă va proteja determinarea.

Gândește-te la obiectivele tale. Fă-ți timp și descoperă-ți întreaga gamă de așteptări.

Ce anume vrei să faci? Spune-l clar. Este realist și realizabil? Care sunt obstacolele? Cum te-ar bloca aceste obstacole de la obiectivul tău și ce va trebui să faci pentru a depăși acest lucru? De ce sprijin vei avea nevoie?

De ce va conta realizarea acestui obiectiv? Care este motivația ta? De ce vrei să o faci? Ce impact va avea asupra vieții tale? Ce se va întâmpla dacă nu o faci? Cum arată succesul? Eșec?

O înțelegere vie a obiectivului tău te va ajuta să creezi o certitudine calmă, atât pentru a te iniția, cât și pentru a te menține.

2. Aurul este în detalii

Logistica stabilirii obiectivelor a fost discutată de ani de zile. Știm cu toții elementele de bază: scrieți obiectivele, alegeți o dată exactă pentru finalizare și postați-le peste tot. Dar temerile pândite sau chiar distragerea atenției tind să intimideze aceste eforturi, uneori scuturându-ne. Pentru a evita contracarările, concentrați-vă mai mult pe detalii utile. Faceți un plan viabil. Fii dispus să fii responsabil pentru acest plan.

Începw cu finalul în minte și lucrați înapoi. Stabiliți ce sarcini pe care vă puteți concentra în mod special și care au cel mai mult sens. Aflați ce trebuie să faceți și când ar trebui să o faceți.

Creați obiective mai mici. Stabiliți repere clare și obișnuite, apoi opriți-vă pe parcurs și uitați-vă la ceea ce ați realizat. Sărbătorește acele victorii!

3. Nu renunțați atunci când vă împotmoliți

Este o muncă grea să ne menținem mintea într-o zonă de creștere atunci când ne încurcăm și încep să zboare nesiguranțe și îndoieli. Dar obiectivele pe care le realizăm în cele din urmă vin adesea atât prin muncă grea, cât și prin eșec.

Creșteți prin acele eșecuri. Acceptă ceea ce s-a întâmplat și disecați orice poate fi extras din el. Ce a mers bine? Ce nu? Ce trebuie făcut în mod diferit?

#cum sa atingi #moduri #scopuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.