Cel mai bogat om al planetei zboară azi în Spațiu. Jeff Bezos va fi primul turist spațial care va depăși linia Karman

Astăzi, 20 iulie 2021, ora 16:00, cel mai bogat om al planetei va decola în Spațiu. Este pentru a doua oară când un turist ajunge în spațiu, după ce, pe 11 iulie, miliardarul Richard Branson a ajuns în cosmos.

Jeff Bezos vrea să ajungă mai departe decât „rivalul” său Richard Branson și vrea să depășească linia Karman, cea care desparte atmosfera Pământului de spațiu, aflată la 100 de km altitudine.

Zborul este unul special: în capsulă va mai fi cel mai tânăr om ajuns vreodată în Spațiu. Olandezul Oliver Daemen are 18 ani. Alături de el – Wally Funk, acum o tânără pensionară de 82 de ani, dar și cel mai bun prieten al lui Bezos – fratele său, Mark. Nici data nu e întâmplătoare: fix acum 52 de ani a avut loc prima aselenizare, cea a lui Apollo 11.

La fel ca Branson și Elon Musk, și Jeff Bezos își imaginează un viitor în Spațiu. Și nu de ieri, de azi, ci încă din anul 2000 când a creat compania Blue Origin.

Racheta cu care va zbura Bezos astăzi este autonomă, astfel că nu are nevoie de piloți. A efectuat deja 15 zboruri de test și e gata să ducă turiști în Spațiu.

Branson a zburat doar până la 86 de kilometri altitudine, iar Bezos vrea să atingă altitudinea de 105 km. Așteptăm să vedem cum va arăta turismul spațial a lui Bezos și care va fi prețul

#turism spatial #zbor #miliardar #cosmos #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă dispută zguduie Uniunea Europeană, după ce Croația a respins solicitarea Ungariei și Slovaciei de a facilita transportul petrolului rusesc, în contextul întreruperii livrărilor prin Ucraina. Decizia vine după ce un atac aerian rusesc din 27 ianuarie a avariat ramura sudică a conductei Drujba, singura rută prin care cele două state mai primeau țiței din Rusia.

Budapesta și Bratislava au cerut sprijinul Zagrebului pentru a evita o criză de aprovizionare, însă ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a respins public solicitarea. „Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a transmis oficialul.

Între timp, Comisia Europeană încearcă să calmeze temerile legate de o eventuală criză energetică. Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar a declarat marți că nu există riscuri pe termen scurt privind securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de țiței rusesc prin Ucraina.

„Nu există riscuri pe termen scurt la adresa securității aprovizionării, deoarece ambele state membre UE – Ungaria și Slovacia – au rezerve în stocurile de urgență pentru 90 de zile”, a precizat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul este în contact cu autoritățile de la Kiev pentru a stabili un calendar privind repararea conductei Drujba.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, pentru a face față unor eventuale șocuri de aprovizionare.

În luna februarie nu au mai fost înregistrate livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Cele două țări sunt ultimele din UE care mai depind de țițeiul rusesc livrat prin Ucraina și au refuzat până acum inițiativele Bruxelles-ului de a renunța complet la aceste importuri, în cadrul strategiei europene de reducere a veniturilor energetice ale Moscovei.