Cel mai bogat om al planetei zboară azi în Spațiu. Jeff Bezos va fi primul turist spațial care va depăși linia Karman

Astăzi, 20 iulie 2021, ora 16:00, cel mai bogat om al planetei va decola în Spațiu. Este pentru a doua oară când un turist ajunge în spațiu, după ce, pe 11 iulie, miliardarul Richard Branson a ajuns în cosmos.

Jeff Bezos vrea să ajungă mai departe decât „rivalul” său Richard Branson și vrea să depășească linia Karman, cea care desparte atmosfera Pământului de spațiu, aflată la 100 de km altitudine.

Zborul este unul special: în capsulă va mai fi cel mai tânăr om ajuns vreodată în Spațiu. Olandezul Oliver Daemen are 18 ani. Alături de el – Wally Funk, acum o tânără pensionară de 82 de ani, dar și cel mai bun prieten al lui Bezos – fratele său, Mark. Nici data nu e întâmplătoare: fix acum 52 de ani a avut loc prima aselenizare, cea a lui Apollo 11.

La fel ca Branson și Elon Musk, și Jeff Bezos își imaginează un viitor în Spațiu. Și nu de ieri, de azi, ci încă din anul 2000 când a creat compania Blue Origin.

Racheta cu care va zbura Bezos astăzi este autonomă, astfel că nu are nevoie de piloți. A efectuat deja 15 zboruri de test și e gata să ducă turiști în Spațiu.

Branson a zburat doar până la 86 de kilometri altitudine, iar Bezos vrea să atingă altitudinea de 105 km. Așteptăm să vedem cum va arăta turismul spațial a lui Bezos și care va fi prețul

#turism spatial #zbor #miliardar #cosmos #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.