Companiile din Marea Britanie care oferă cele mai mari salarii. Depășesc 100 000 de dolari

Glassdoor a elaborat un top alcompaniilor care oferă cele mai mari salarii în Marea Britanie. Pentru a realiza clasamentul s-au analizat compensațiile totale primite de angajați, care includeau comisioane, sfaturi și bonusuri, precum și enumerarea salariului de bază tipic.

În urma cercetării s-a stabilit că firma de software Cloud Salesforce oferă cele mai mari salarii din Marea Britanie în acest an, cu salariul mediu al angajaților de 138.781 dolari pe an, potrivit cercetărilor site-ului web Glassdoor.

Glassdoor a clasat, de asemenea, Salesforce drept cel mai mare angajator din Marea Britanie în 2021.

Firma de administrare a investițiilor Man Group s-a clasat pe locul doi pe lista Glassdoor, cu o compensație totală medie de 93.620 de lire sterline.

Firma de administrare globală Kearney s-a clasat pe locul trei, cu câștiguri totale medii de 90.661 de lire sterline.

Cele mai bine plătite companii din Marea Britanie în 2021:

1. Salesforce

Industrie: Tech
Compensație medie totală: 100.000 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 73.038 de lire sterline

2. Man Group

Industrie: investiții
Compensație medie totală: 93.620 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 85.312 de lire sterline

3. Kearney

Industrie: Consultanță
Compensație medie totală: 90.661 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 83.917 de lire sterline

4. Standard Chartered Bank

Industrie: Investiții bancare
Compensație medie totală: 90.000 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 80.331 de lire sterline

5. Credit Suisse

Industrie: Investiții bancare
Compensație medie totală: 87.500 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 78.000 de lire sterline

6. Facebook

Industrie: Tech
Compensație medie totală: 86.423 de lire sterline
Salariul mediu de bază: 78.953 de lire sterline

7. VMware

Industrie: Tech
Compensație medie totală: 86.625 de lire sterline
Salariul mediu de bază: 75.000 de lire sterline

8. G-Research

Industrie: Tech
Compensație medie totală: 85.468 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 80.441 de lire sterline

9. McKinsey & Company

Industrie: Consultanță
Compensație medie totală: 85.160 de lire sterline
Salariul de bază mediu: 84.000 de lire sterline

10. RBC

Industrie: Banca
Compensație medie totală: 85.000 de lire sterline
Salariul mediu de bază: 70.000 de lire sterline.

#companii #salarii #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deciziile Consiliului pentru aprobarea investițiilor vor rămâne nepublice, întrucât acest lucru este impus de directivele Uniunii Europene și de practicile aplicate la nivel european în domeniul evaluării investițiilor străine directe. Precizările au fost făcute de directorul Agenția Servicii Publice, Mircea Eșanu, în cadrul unui podcast al Ziarului de Gardă.

Potrivit lui Mircea Eșanu, consiliile de tip Foreign Direct Investment Screening (FDI), similare celui instituit în Republica Moldova, sunt o practică standard în Uniunea Europeană, fiind prevăzute de o directivă obligatorie în procesul de aderare. „Există o directivă care este obligatorie pentru transpunere. Doar două state europene nu au instituit astfel de consilii, iar Comisia Europeană le-a atenționat să transpună directivele și regulamentele din acest domeniu”, a explicat directorul ASP.

Eșanu a subliniat că domeniile analizate de Consiliu sunt stabilite strict conform directivei europene și vizează sectoare sensibile din punct de vedere strategic și de securitate. De asemenea, el a menționat că majoritatea statelor europene nu publică detalii despre aceste decizii, iar acolo unde există informații publice, acestea sunt extrem de limitate. „România, de exemplu, oferă doar date telegrafice, de suprafață, fără detalii”, a precizat acesta.

Inițial, autoritățile din Republica Moldova și-au propus un nivel mai ridicat de transparență, însă procesul de transpunere a directivei europene a adus și obligații privind protecția informațiilor sensibile. „Odată cu transpunerea directivei au apărut și obligații ca aceste date să nu fie făcute publice în această formă”, a explicat Mircea Eșanu.

Un alt argument invocat ține de interesele companiilor vizate, în special ale celor care activează în domenii precum securitatea, cybersecurity, aviația, energia electrică sau sectorul energetic. Potrivit directorului ASP, multe dintre aceste companii nu doresc să facă publică intenția de a intra pe o anumită piață, pentru a evita perturbarea pieței sau riscurile comerciale.