Cum arată casa de 9 000 000 euro a lui Cristiano Ronaldo, cu 50% mai scumpă decât a lui Messi: ”Torino-la picioare!”

Cristiano Ronaldo a împlinit 36 de ani pe 5 februarie, dar starul lui Juventus se simte mai în formă ca niciodată și visează să joace cel puțin până la Mondialul din Qatar, în 2022.

Portughezul cu o avere care depășește 1 miliard de euro s-a mutat la Torino în 2018 și și-a achiziționat o casă în valoare de 9,1 milioane de euro.

”Casa lui Ronaldo e mai bună decât orice hotel”, scria revista Hello Magazine, în timp ce The Sun o numea ”un Rai modern”. Aflată pe dealurile din Torino, pe un drum păzit de agenți de securitate, casa este formată, de fapt, din două vile.

Există intrări separate și casa este înconjurată de grădini. Cristiano are cel puțin șase dormitoare, o sală de gimnastică de ultimă generație și piscină.

”Casa e atât de sus, încât e ca și cum ar avea orașul Torino la picioare, ca un tribut pentru marele campion”, scria Gazzetta dello Sport în momentul în care lusitanul a cumpărat proprietatea.

Casa lui Cristiano Ronaldo

Într-un top al celor mai scumpe case de fotbaliști, Ronaldo îl depășește pe rivalul său de pe teren, argentinianul Leo Messi. Sud-americanul locuiește într-o vilă în valoare de 6,1 milioane de euro, situată în suburbia exclusivistă Castelldefels.

Proprietatea lui Messi are un mic teren de fotbal, o piscină, o sală de forță dotată cu ultimele accesorii moderne, plus un teren de joacă pentru cei trei copii ai săi și ai soției sale, Antonella Roccuzzo.

Trei oameni din fotbal, toți retrași între timp, au proprietăți în care locuiesc mai scumpe decât cea a lui Ronaldo din Torino: Kaka (10, 2 milioane de euro, în Madrid), Wayne Rooney (22,8 milioane de euro, la Cheshire, în nord-vestul Angliei) și David Beckham (45 de milioane de euro, la Londra).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.