Cum arată casa de 9 000 000 euro a lui Cristiano Ronaldo, cu 50% mai scumpă decât a lui Messi: ”Torino-la picioare!”

Cristiano Ronaldo a împlinit 36 de ani pe 5 februarie, dar starul lui Juventus se simte mai în formă ca niciodată și visează să joace cel puțin până la Mondialul din Qatar, în 2022.

Portughezul cu o avere care depășește 1 miliard de euro s-a mutat la Torino în 2018 și și-a achiziționat o casă în valoare de 9,1 milioane de euro.

”Casa lui Ronaldo e mai bună decât orice hotel”, scria revista Hello Magazine, în timp ce The Sun o numea ”un Rai modern”. Aflată pe dealurile din Torino, pe un drum păzit de agenți de securitate, casa este formată, de fapt, din două vile.

Există intrări separate și casa este înconjurată de grădini. Cristiano are cel puțin șase dormitoare, o sală de gimnastică de ultimă generație și piscină.

”Casa e atât de sus, încât e ca și cum ar avea orașul Torino la picioare, ca un tribut pentru marele campion”, scria Gazzetta dello Sport în momentul în care lusitanul a cumpărat proprietatea.

Casa lui Cristiano Ronaldo

Într-un top al celor mai scumpe case de fotbaliști, Ronaldo îl depășește pe rivalul său de pe teren, argentinianul Leo Messi. Sud-americanul locuiește într-o vilă în valoare de 6,1 milioane de euro, situată în suburbia exclusivistă Castelldefels.

Proprietatea lui Messi are un mic teren de fotbal, o piscină, o sală de forță dotată cu ultimele accesorii moderne, plus un teren de joacă pentru cei trei copii ai săi și ai soției sale, Antonella Roccuzzo.

Trei oameni din fotbal, toți retrași între timp, au proprietăți în care locuiesc mai scumpe decât cea a lui Ronaldo din Torino: Kaka (10, 2 milioane de euro, în Madrid), Wayne Rooney (22,8 milioane de euro, la Cheshire, în nord-vestul Angliei) și David Beckham (45 de milioane de euro, la Londra).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.