Cum arată casa de 9 000 000 euro a lui Cristiano Ronaldo, cu 50% mai scumpă decât a lui Messi: ”Torino-la picioare!”

Cristiano Ronaldo a împlinit 36 de ani pe 5 februarie, dar starul lui Juventus se simte mai în formă ca niciodată și visează să joace cel puțin până la Mondialul din Qatar, în 2022.

Portughezul cu o avere care depășește 1 miliard de euro s-a mutat la Torino în 2018 și și-a achiziționat o casă în valoare de 9,1 milioane de euro.

”Casa lui Ronaldo e mai bună decât orice hotel”, scria revista Hello Magazine, în timp ce The Sun o numea ”un Rai modern”. Aflată pe dealurile din Torino, pe un drum păzit de agenți de securitate, casa este formată, de fapt, din două vile.

Există intrări separate și casa este înconjurată de grădini. Cristiano are cel puțin șase dormitoare, o sală de gimnastică de ultimă generație și piscină.

”Casa e atât de sus, încât e ca și cum ar avea orașul Torino la picioare, ca un tribut pentru marele campion”, scria Gazzetta dello Sport în momentul în care lusitanul a cumpărat proprietatea.

Casa lui Cristiano Ronaldo

Într-un top al celor mai scumpe case de fotbaliști, Ronaldo îl depășește pe rivalul său de pe teren, argentinianul Leo Messi. Sud-americanul locuiește într-o vilă în valoare de 6,1 milioane de euro, situată în suburbia exclusivistă Castelldefels.

Proprietatea lui Messi are un mic teren de fotbal, o piscină, o sală de forță dotată cu ultimele accesorii moderne, plus un teren de joacă pentru cei trei copii ai săi și ai soției sale, Antonella Roccuzzo.

Trei oameni din fotbal, toți retrași între timp, au proprietăți în care locuiesc mai scumpe decât cea a lui Ronaldo din Torino: Kaka (10, 2 milioane de euro, în Madrid), Wayne Rooney (22,8 milioane de euro, la Cheshire, în nord-vestul Angliei) și David Beckham (45 de milioane de euro, la Londra).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul de presă Realitatea a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare. Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

Prin Hotărârea din 13 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea AO MORA ca neîntemeiată. Instanța a reținut că: informațiile publicate în presă privind interacțiunea AO MORA cu organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unui potențial risc pentru Republica Moldova asociat activității acestora au un substrat factologic justificat și se bazează pe date provenite din surse oficiale.

Ulterior, la 5 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de apel depusă de AO MORA și a menținut hotărârea primei instanțe, decizia devenind definitivă.

Potrivit hotărârii de judecată, informațiile publicate au fost susținute și de datele furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care a semnalat că activitatea unei persoane asociate cu AO MORA, identificată drept A. Kricevski, prezintă un potențial risc la adresa securității Republicii Moldova.

De asemenea, instanța a reținut că Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat, în urma investigațiilor, că activitatea grupului vizat ar fi fost finanțată și gestionată în interesul cetățeanului rus A. Kricevski, cu scopul promovării intereselor personale și ale unor entități externe din domeniul drepturilor de autor.

Totodată, se constată că obiectivul principal al acțiunilor întreprinse de acest grup ar fi fost discreditarea organizațiilor de gestiune colectivă din Republica Moldova și a conducerii AGEPI, inclusiv prin răspândirea de afirmații calomnioase și prin tentative de intimidare a presei prin acțiuni judiciare.

Prin deciziile instanțelor, Grupul de presă Realitatea a obținut o victorie definitivă, iar judecătorii au confirmat că investigația jurnalistică contestată: se bazează pe fapte verificabile, nu depășesc limitele libertății de exprimare, nu constituie defăimare.

Având în vedere materialele colectate timp de 4 ani în cadrul investigației realizate de Grupul Media Realitatea, precum și în contextul declarațiilor din cadrul ședinței Parlamentului din data de 18 decembrie 2025 referitoare la domeniul Drepturilor de autor, atragem atenția Parlamentului, Guvernului și a instituțiilor de forță a Republicii Moldova asupra necesității monitorizării activității AO MORA și a organizațiilor afiliate din perspectiva atacurilor organizațiilor de gestiune colectivă rusești asupra securității naționale pe domeniul drepturilor de autor.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.