Cum arată casa de 9 000 000 euro a lui Cristiano Ronaldo, cu 50% mai scumpă decât a lui Messi: ”Torino-la picioare!”

Cristiano Ronaldo a împlinit 36 de ani pe 5 februarie, dar starul lui Juventus se simte mai în formă ca niciodată și visează să joace cel puțin până la Mondialul din Qatar, în 2022.

Portughezul cu o avere care depășește 1 miliard de euro s-a mutat la Torino în 2018 și și-a achiziționat o casă în valoare de 9,1 milioane de euro.

”Casa lui Ronaldo e mai bună decât orice hotel”, scria revista Hello Magazine, în timp ce The Sun o numea ”un Rai modern”. Aflată pe dealurile din Torino, pe un drum păzit de agenți de securitate, casa este formată, de fapt, din două vile.

Există intrări separate și casa este înconjurată de grădini. Cristiano are cel puțin șase dormitoare, o sală de gimnastică de ultimă generație și piscină.

”Casa e atât de sus, încât e ca și cum ar avea orașul Torino la picioare, ca un tribut pentru marele campion”, scria Gazzetta dello Sport în momentul în care lusitanul a cumpărat proprietatea.

Casa lui Cristiano Ronaldo

Într-un top al celor mai scumpe case de fotbaliști, Ronaldo îl depășește pe rivalul său de pe teren, argentinianul Leo Messi. Sud-americanul locuiește într-o vilă în valoare de 6,1 milioane de euro, situată în suburbia exclusivistă Castelldefels.

Proprietatea lui Messi are un mic teren de fotbal, o piscină, o sală de forță dotată cu ultimele accesorii moderne, plus un teren de joacă pentru cei trei copii ai săi și ai soției sale, Antonella Roccuzzo.

Trei oameni din fotbal, toți retrași între timp, au proprietăți în care locuiesc mai scumpe decât cea a lui Ronaldo din Torino: Kaka (10, 2 milioane de euro, în Madrid), Wayne Rooney (22,8 milioane de euro, la Cheshire, în nord-vestul Angliei) și David Beckham (45 de milioane de euro, la Londra).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.