Cum arată casa de 9 000 000 euro a lui Cristiano Ronaldo, cu 50% mai scumpă decât a lui Messi: ”Torino-la picioare!”

Cristiano Ronaldo a împlinit 36 de ani pe 5 februarie, dar starul lui Juventus se simte mai în formă ca niciodată și visează să joace cel puțin până la Mondialul din Qatar, în 2022.

Portughezul cu o avere care depășește 1 miliard de euro s-a mutat la Torino în 2018 și și-a achiziționat o casă în valoare de 9,1 milioane de euro.

”Casa lui Ronaldo e mai bună decât orice hotel”, scria revista Hello Magazine, în timp ce The Sun o numea ”un Rai modern”. Aflată pe dealurile din Torino, pe un drum păzit de agenți de securitate, casa este formată, de fapt, din două vile.

Există intrări separate și casa este înconjurată de grădini. Cristiano are cel puțin șase dormitoare, o sală de gimnastică de ultimă generație și piscină.

”Casa e atât de sus, încât e ca și cum ar avea orașul Torino la picioare, ca un tribut pentru marele campion”, scria Gazzetta dello Sport în momentul în care lusitanul a cumpărat proprietatea.

Casa lui Cristiano Ronaldo

Într-un top al celor mai scumpe case de fotbaliști, Ronaldo îl depășește pe rivalul său de pe teren, argentinianul Leo Messi. Sud-americanul locuiește într-o vilă în valoare de 6,1 milioane de euro, situată în suburbia exclusivistă Castelldefels.

Proprietatea lui Messi are un mic teren de fotbal, o piscină, o sală de forță dotată cu ultimele accesorii moderne, plus un teren de joacă pentru cei trei copii ai săi și ai soției sale, Antonella Roccuzzo.

Trei oameni din fotbal, toți retrași între timp, au proprietăți în care locuiesc mai scumpe decât cea a lui Ronaldo din Torino: Kaka (10, 2 milioane de euro, în Madrid), Wayne Rooney (22,8 milioane de euro, la Cheshire, în nord-vestul Angliei) și David Beckham (45 de milioane de euro, la Londra).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.