Diferențe uriașe în deținerea de automobile electrice la nivel mondial! Cine domină piața și cine rămâne în urmă

Europa şi China domină piaţa mondială pentru autoturisme electrice, dar cu toate acestea sunt foarte puţine vehicule electrificate pe drumurile de pe mari pieţe precum Rusia, America Latină şi Africa, arată un studiu efectuat de Munich Mobility Show.

Potrivit unui studiu, Europa și China regrupează peste 70% dintre cele 9,9 milioane autoturisme electrificate vândute până acum.

Cifrele arată că în 2020, China avea 4,2 milioane de vehicule electrice în circulaţie, iar Europa avea 3,2 milioane şi SUA aproximativ 1,7 milioane.

În pofida pandemiei, pe marile piețe au crescut vânzările de automobile electrice, cu excepţia pieţei din SUA unde vânzările au scăzut cu 6%.

În condiţiile în care 80% dintre vehiculele electrificate vândute până acum în China şi 79% din cele vândute în SUA sunt modele electrice pe bază de baterie, în cazul Europei (incluzând şi ţările EFTA) ponderea este de doar 54%, ceea ce înseamnă că vechiul continent est în continuare mult prea dependent de vânzările de automobile hibride, scrie AGERPRES.

Studiul Munich Mobility Show arată că există diferenţe mari la nivel mondial în deţinerea de automobile electrice. De exemplu, în Norvegia, o ţară cu cinci milioane de locuitori şi un sprijin puternic pentru autoturismele electrice, un număr de 433.609 de autoturisme electrice au fost vândute până acum după ce, în 2020, au fost vândute peste 105.000 de noi exemplare. În schimb, în Rusia, o ţară cu aproximativ 145 de milioane de locuitori, anul trecut au fost vândute doar 1.760 de autoturisme electrificate.

De asemenea, înmatriculările de autoturisme electrice în America de Sud, un continent cu o populaţie de peste 420 milioane de locuitori, au fost mai mici de 18.000 de unităţi în 2020. În cazul Africii, un continent cu 1,2 miliarde locuitori, înmatriculările de autoturisme electrice au fost limitate exclusiv la Africa de Sud, şi aici s-au cifrat la doar 1.509 de autoturisme.

#lideri #piete #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.