Diferențe uriașe în deținerea de automobile electrice la nivel mondial! Cine domină piața și cine rămâne în urmă

22 Apr. 2021, 14:20
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
22 Apr. 2021, 14:20 // Au Bani //  MD Bani

Europa şi China domină piaţa mondială pentru autoturisme electrice, dar cu toate acestea sunt foarte puţine vehicule electrificate pe drumurile de pe mari pieţe precum Rusia, America Latină şi Africa, arată un studiu efectuat de Munich Mobility Show.

Potrivit unui studiu, Europa și China regrupează peste 70% dintre cele 9,9 milioane autoturisme electrificate vândute până acum.

Cifrele arată că în 2020, China avea 4,2 milioane de vehicule electrice în circulaţie, iar Europa avea 3,2 milioane şi SUA aproximativ 1,7 milioane.

În pofida pandemiei, pe marile piețe au crescut vânzările de automobile electrice, cu excepţia pieţei din SUA unde vânzările au scăzut cu 6%.

În condiţiile în care 80% dintre vehiculele electrificate vândute până acum în China şi 79% din cele vândute în SUA sunt modele electrice pe bază de baterie, în cazul Europei (incluzând şi ţările EFTA) ponderea este de doar 54%, ceea ce înseamnă că vechiul continent est în continuare mult prea dependent de vânzările de automobile hibride, scrie AGERPRES.

Studiul Munich Mobility Show arată că există diferenţe mari la nivel mondial în deţinerea de automobile electrice. De exemplu, în Norvegia, o ţară cu cinci milioane de locuitori şi un sprijin puternic pentru autoturismele electrice, un număr de 433.609 de autoturisme electrice au fost vândute până acum după ce, în 2020, au fost vândute peste 105.000 de noi exemplare. În schimb, în Rusia, o ţară cu aproximativ 145 de milioane de locuitori, anul trecut au fost vândute doar 1.760 de autoturisme electrificate.

De asemenea, înmatriculările de autoturisme electrice în America de Sud, un continent cu o populaţie de peste 420 milioane de locuitori, au fost mai mici de 18.000 de unităţi în 2020. În cazul Africii, un continent cu 1,2 miliarde locuitori, înmatriculările de autoturisme electrice au fost limitate exclusiv la Africa de Sud, şi aici s-au cifrat la doar 1.509 de autoturisme.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!