(FOTO) Cum arată fosta casă a modelului Kendall Jenner din Los Angeles. Se vinde cu 8,5 milioane de dolari

În 2017, modelul Kendall Jenner și-a vândut casa din Los Angeles după doar un an din cauza urmăririi și a spargerii casei, care atunci nu avea poartă.

Casa de 4.800 de metri pătrați, care cere acum 8,5 milioane de dolari, a găzduit starul „The Office” John Krasinski, starul „Keeping Up With the Kardashians” Kendall Jenner și, cel mai recent, magnatul de marketing Bill Guthy.

Krasinski și Emily Blunt au cumpărat casa cu aproape 1,6 milioane de dolari în 2009. Au adăugat un al treilea etaj și au renovat bucătăria și piscina. Jenner a cumpărat casa în 2016 cu 6,5 milioane de dolari.

Ea a vândut proprietatea cu trei etaje Hollywood Hills West în august 2017 pentru 6,85 milioane de dolari către magnatul de marketing Bill Guthy și soția sa, antreprenorul de produse cosmetice Victoria Jackson.

În timp ce locuia acolo, un tânăr de 25 de ani a fost arestat și acuzat că a urmărit-o pe Jenner pe aleea ei. De asemenea, i s-au furat bijuterii în valoare de 200.000 de dolari, a raportat anterior Page Six.

Casa are o arhitectură modernă, pardoseli din lemn de culoare deschisă și cărămidă albă, cu ferestre elegante din podea până în tavan și linii negre minimaliste la exterior.
Camera de zi are ferestre retractabile din podea până în tavan pentru living în interior-exterior. Sala de mese are un bar încorporat cu blat din cupru. Camera de zi cu ferestre retractabile din podea până în tavan este împărțită de un șemineu din cărămidă albă până la tavan și trei trepte până la o sufragerie cu o bară de cupru cu două locuri, arată un tur 3D al casei Matterport.

Suita principală de dormitor are ferestre din podea până în tavan, o zonă de relaxare, acces la terasă în aer liber și o baie cu o cadă de sine stătătoare și două dușuri cu efect de ploaie, arată turul.

#casa de lux #Kendall Jenner #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.