Fum alb la Cuciurgan, după ce Chișinăul a început să livreze gaz

Centrala de la Cuciurgan a trecut la gaz, anunță presa din regiune. Compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene, pe 1 februarie, gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE), condusă de prim-ministrul Dorin Recean, a aprobat achiziţionarea de gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului şi de energie electrică pentru malul drept, în baza unui grant de 30 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.

SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, va procura gaze de pe platforme de tranzacţionare din Uniunea Europeană şi Ucraina, la preţuri de piaţă. Transportul gazelor se va realiza conform unui program agreat cu SRL Tiraspoltransgaz, iar livrările zilnice nu vor depăşi echivalentul a 3 milioane de metri cubi. Costurile pentru transport vor fi acoperite de SA Energocom, conform tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta va fi achiziţionată tot de pe platforme europene şi ucrainene, urmând să fie livrată către consumatorii protejaţi, cum ar fi gospodăriile, instituţiile medicale, unităţile de învăţământ şi centralele electrice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Importurile de gaze şi energie electrică vor beneficia de scutire de TVA.

Acest sprijin financiar face parte dintr-un pachet mai larg de 64 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Din această sumă, 34 de milioane de euro vor fi alocate direct bugetului de stat în două tranşe, contribuind la consolidarea sistemului energetic naţional.

Timp de o lună de la întreruperea livrărilor de gaze rusești, regiunea secesionistă a consumat toate rezervele rămase în conductele din stânga Nistrului, folosindu-le mai ales pentru nevoile populației, iar continuarea acestui consum nu mai este posibilă.

Regiunea separatistă prorusă, cu aproape jumătate de milion de locuitori, s-a confruntat cu întreruperi de agent termic, căldură și electricitate.

Transnistria, care nu se află sub jurisdicția Chișinăului din anii 90 ai secolului trecut, era aprovizionată gratuit de compania rusă Gazprom, dar aceste gaze tranzitau Ucraina, care nu a mai reînnoit contractul dintre Kiev și Moscova ce a expirat la 1 ianuarie, ceea ce a dus la întreruperi de căldură și curent electric.

Republica Moldova a fost ferită de întreruperi datorită importurilor de electricitate și gaze din România.

Regiunea transnistreană a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când Rusia a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus Gazprom nu a propus rute alternative, în ciuda obligațiilor contractuale. Centrala de la Cuciurgan a trecut la cărbune și livra 150 MWh, volum de curent care era insuficient pentru acoperirea necesităilor regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Cuciurgan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.