Germania planifică să revină la disciplina bugetară. Ce presupune

Germania va respecta din nou, în 2023, prevederile constituţionale referitoare la disciplina bugetară, după trei ani de excepţii în contextul pandemiei de coronavirus, au declarat miercuri pentru AFP mai multe surse guvernamentale.

De asemenea, anul viitor, guvernul german intenţionează să împrumute 17,2 miliarde de euro, reducând, pentru prima dată după 2019, nivelul împrumuturilor. În acest fel va putea să respecte, din nou, aşa-numita „frână a datoriilor”, care a fost suspendată de Parlament între 2020 şi 2022 pentru a permite cheltuieli suplimentare.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, „debt break”, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.

Proiectul de buget 2023, care urmează să fie prezentat vineri în consiliul de miniştrii, prevede totuşi cheltuieli mai mari cu aproape 10 miliarde de euro faţă de varianta din luna aprilie, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina.

În pofida unei creşteri considerabile a cheltuielilor, respectarea frânei datoriilor va fi asigurată, susţin sursele citate de AFP. Potrivit acestora, bugetul federal va profita de pe urma încetării a numeroase cheltuieli care au legătură cu pandemia de coronavirus dar şi de venituri fiscale mai importante.

După ce a fost mult timp campioană a rigorii bugetare, Germania a fost nevoită să suspende aşa-numita „frână a datoriilor”, între 2020 şi 2022, pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei. Însă acordul care a dat naştere la coaliţia guvernamentală actuală, convenit de liberali, social democraţi şi verzi la finele lui 2021, prevede revenirea la rigoare bugetară din 2023.

Însă în pofida revenirii la rigoarea bugetară, războiul din Ucraina obligă Guvernul de la Berlin să crească semnificativ anumite cheltuieli. Gospodăriile şi companiile suferă de pe urma creşterii explozive a preţurilor la energie dar şi a problemelor cu livrările, ceea ce provoacă o inflaţie galopantă. Scăderea impozitelor pentru a susţine populaţia în contextul creşterii preţurilor ar putea să coste bugetul statului aproximativ 7,7 miliarde de euro. De asemenea, Berlinul a trebuit să cheltuiască miliarde de euro pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie, astfel încât să depindă mai puţin de Rusia, şi în paralel să susţină financiar anumite companii.

#disciplina bugetara #imprumut #datorii #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va anunța în următoarele două-trei zile dacă tarifele la energia electrică vor fi majorate sau nu. Declarația a fost făcută de directorul ANRE, Alexei Taran, care a precizat că instituția finalizează în prezent calculele privind toate componentele tarifare.

Potrivit lui Taran, pentru a stabili prețul final plătit de consumatori, regulatorul trebuie să analizeze mai întâi tarifele pentru serviciile din întreg lanțul energetic, inclusiv transportul și distribuția energiei electrice.

„Solicitările au venit de la mai mulți operatori – de la operatorul sistemului de transport, operatorii sistemului de distribuție și de la furnizori. Pentru a afla prețul final de furnizare, trebuie mai întâi să calculăm pe rând tarifele pentru serviciile de transport și distribuție, iar ulterior putem decide tariful final pentru furnizorii cu obligație de serviciu universal”, a explicat directorul ANRE.

El a precizat că instituția se află în etapa finală a calculelor și că rezultatele vor fi făcute publice în curând.

„La moment suntem în proces de finalizare a calculelor. Cred că în următoarele două-trei zile le vom definitiva și le vom publica pe site-ul agenției. Deocamdată este prea devreme să spunem cu cât vor fluctua tarifele, pentru că nu am finalizat toate calculele”, a declarat Taran.

Directorul ANRE a mai spus că doar după stabilirea tarifelor pentru transportul energiei și a componentei de distribuție pentru anul 2026 va putea fi calculat prețul final de furnizare.

La 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor la energia electrică. Premier Energy a cerut aprobarea unui tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani (6,6%) peste nivelul actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh, cu 32 de bani mai mult decât tariful în vigoare.

Solicitările urmează să fie examinate în una dintre ședințele viitoare ale ANRE. Dacă vor fi aprobate, noile tarife se vor reflecta în facturile consumatorilor.