Oligarhii ruși își „curăță” trecutul de pe Google! Peste 40 de miliardari implicați

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #Google #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.