Pană de combustibil la Aeroportul Chișinău? Premierul Munteanu: Căutăm soluții, inclusiv naționalizarea

05 Nov. 2025, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Nov. 2025, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul analizează mai multe opțiuni pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău, după impunerea sancțiunilor Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft.

„Trebuie să discutăm această situație, fiindcă nu putem să adoptăm niște decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție. Știți că suntem dependenți, precum a explicat domnul Bolea, de furnizarea – în special mă refer la kerosen – pentru aeroportul Chișinău”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Munteanu a subliniat că securitatea energetică a aeroportului este o prioritate națională și că Guvernul caută o formulă „rezonabilă” care să asigure funcționarea infrastructurii strategice.
„Aeroportul Chișinău e poarta țării. Nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare, dar ne gândim la lucrul ăsta și vă promit că în timpul cel mai apropiat o să vă comunicăm”, a spus premierul.

Întrebat despre posibilitatea naționalizării unor active ale companiei Lukoil, premierul nu a exclus complet această variantă. „Să țin calculul naționalizarea anumitor active? Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a precizat Munteanu.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.