Piața carburanților, în ghearele marilor jucători. Rompetrol, Lukoil și Petrom controlează 90% din importuri

30 Mai 2025, 10:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de benzină în Republica Moldova continuă să crească, reflectând transformările din parcul auto național și apetitul tot mai mare pentru mobilitate individuală. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, în perioada ianuarie 2024 – aprilie 2025, volumul total al importurilor de benzină a atins aproximativ 436,2 mii tone, o cifră care confirmă dependența tot mai mare a Moldovei de carburanți.

Cererea internă pentru benzină a crescut cu aproximativ 12% în 2024 față de anul precedent, ajungând la 206,9 mii tone, pe fondul unei densități tot mai mari a parcului auto: aproximativ 34,7 automobile la fiecare kilometru pătrat. În același timp, consumul mediu zilnic de benzină a fost de 521 tone, în timp ce motorina rămâne combustibilul preferat al Moldovei, cu un consum zilnic de aproape 1 850 tone, echivalent cu peste 675 000 tone anual.

Rija atrage atenția asupra presiunii tot mai mari asupra infrastructurii rutiere, dar și asupra vulnerabilităților economiei: „Moldova devine tot mai dependentă de carburanții importați, în special din România, iar creșterea consumului nu este dublată de investiții în infrastructură sau soluții alternative de mobilitate.”

Potrivit datelor, 95% din benzina importată în Republica Moldova provine din România, de la rafinăriile de la Ploiești și Midia. În 2024, au fost importate 322,2 mii tone din România, iar în primele patru luni ale anului 2025 – alte 94,0 mii tone. Livrările din alte țări, precum Grecia, Ungaria sau Bulgaria, sunt marginale și aproape nesemnificative.

Piața importului de benzină este dominată de trei jucători mari:

  • Rompetrol Moldova – 38,4% cotă de piață, cu un volum total de 167,4 mii tone (129 362 tone în 2024 și 38 059 tone în 2025)

  • Lukoil-Moldova – 31,9% cotă de piață, cu 139,3 mii tone (109 024 tone în 2024 și 30 273 tone în 2025)

  • Petrom-Moldova – 18,6% cotă de piață, cu 81,3 mii tone (63 922 tone în 2024 și 17 372 tone în 2025)

Prețurile de import au fluctuat, dar au înregistrat o tendință descendentă: de la 13,40 lei/kg în noiembrie 2024 la doar 12,78 lei/kg în aprilie 2025 – cel mai mic nivel din perioada analizată. Operatorii economici au profitat de perioadele cu prețuri mai mici, constituind stocuri mari în lunile de iarnă.

Rija avertizează că, deși cifrele pot părea impresionante, creșterea importurilor de benzină nu este un semn al unei dezvoltări sustenabile, ci o consecință a creșterii consumului intern, în lipsa alternativelor. „Moldova riscă să rămână captivă unui model de consum bazat pe combustibili fosili, cu o infrastructură precară, o piață dominată de câțiva jucători mari și o dependență aproape totală de România”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.