Succes remarcabil pentru exporturile de mere moldovenești în Suedia

Anul 2023 se încheie cu un succes notabil pentru producătorii de mere din Republica Moldova, care au reușit să cucerească piața suedeză într-un mod spectaculos. În primele 11 luni ale acestui an, exporturile de mere moldovenești în Suedia au atins cifra impresionantă de 340 de tone, situându-se pe locul al doilea în topul exporturilor în Uniunea Europeană.

La începutul anului, piața suedeză părea a fi o provocare majoră pentru producătorii moldoveni, dar cu perseverență și determinare, aceștia au reușit să-și facă loc și să atragă atenția consumatorilor din Suedia. Un element esențial al acestui succes este calitatea superioară a merelor, majoritatea fiind certificate conform celor mai înalte standarde ecologice.

Eforturile constante ale echipei Embassy of Moldova to Sweden, Norway, Finland and Iceland au fost cruciale în implementarea strategiei „FromAid2Trade”. Această abordare inovatoare a consolidat diplomația comercială și a întărit parteneriatul strategic cu Consiliul Național de Comerț al Suediei (National Board of Trade Sweden).

Ambasadorul Moldovei în Suedia, Liliana Guțan alături de echipa diplomatică, au fost la baza acestui succes, deschizând noi oportunități și consolidând imaginea țării în piața suedeză. Exportatorii moldoveni sunt încurajați să exploreze continuu aceste noi oportunități în Suedia, cu asigurarea sprijinului continuu din partea ambasadei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mere #Suedia #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.