Un automobil al prinţesei Diana, oferit de prinţul Charles cu ocazia logodnei lor - scos la licitaţie. Cum arată

Un automobil Ford Escort, oferit prinţesei Diana de prinţul Charles cu ocazia logodnei lor, va fi scos la licitaţie după ce actualul său proprietar, care a păstrat secretă originea vehiculului timp de peste 20 de ani, a decis să îl vândă.

Diana Spencer a primit de la prințul Wales, cu două luni înainte de căsătoria lor un automobil, model argintiu 1,6 L Ghia, fabricat în 1981.

Prinţesa Diana a condus acel vehicul atunci când se deplasa pentru a asista la partidele de polo ale prinţului Charles, iar pe capotă este amplasată o efigie aurie reprezentând o broască – o copie a emblemei originale oferite prinţesei britanice de sora ei, Sarah, şi pe care Diana a păstrat-o atunci când a vândut automobilul.

Prinţesa Diana a încetat să mai conducă vehiculul la scurt timp după ce l-a născut pe prinţul William în 1982. Maşina a fost cumpărată ulterior cu suma de 6.000 de lire sterline de un comerciant de antichităţi.

În cele din urmă, automobilul a ajuns, în jurul anului 2000, în colecţia proprietarei sale actuale – o admiratoare a familiei regale, care a păstrat-o timp de peste 20 de ani şi a condus-o doar sporadic, fără să dezvăluie istoricul maşinii în faţa prietenilor ei.

Lewis Rabett, reprezentant al casei de licitaţii Reeman Dansie din Colchester, un oraş din comitatul Essex, afirmă că automobilul nu a mai fost văzut de publicul larg timp de peste 20 de ani.

Maşina, aflată într-o stare de conservare impecabilă, este în continuare echipată cu numerele sale de înmatriculare iniţiale – WEV 297W -, are un kilometraj de 88.000 de mile (141.622 de kilometri), iar vopseaua şi tapiţeria sunt cele originale.

Specialiştii se aşteaptă ca această maşină să fie vândută la un preţ cuprins între 30.000 şi 40.000 de lire sterline (34.840-46.455 de euro) în cadrul licitaţiei regale organizate de casa Reeman Dansie pe 29 iunie, cu exact o lună înainte de împlinirea a 40 de ani de la nunta prinţesei Diana cu prinţul Charles.

Potrivit organizatorilor, licitaţia a atras deja interesul mai multor colecţionari, în special din Statele Unite.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.