(VIDEO, FOTO) Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s? Toată lumea trebuie să cunoască adevărul

21 Oct. 2022, 10:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Oct. 2022, 10:19 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În zilele noastre, ingredientele sunt foarte importante. De la ingrediente organice și zahăr în exces până la „E-uri” (aditivi alimentari) și sare, lista conținutului de care să vă faceți griji pare să crească exponențial. Iată cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s.

McDonald’s atrage o mulțime de clienți – în manualul său de operare, cu ani în urmă, a spus că a vândut 75 de hamburgeri pe secundă – dar gigantul fast-food-ului nu este în niciun caz scos din punct de vedere al acestui tip de control.

În 1999, un bărbat pe nume David Whipple a început un experiment pentru a vedea câți conservanți erau într-un burger McDonald’s. În 2013, el a arătat lumii burgerul său la 14 ani după ce l-a pus într-un dulap de bucătărie – și încă arăta aproape la fel.

Dar Keith Warriner, directorul programului la Departamentul de Științe Alimentare al Universității din Guelph, a spus că hamburgerii McDonald’s nu putrezesc pentru că au prea puțin de-a face cu conservanții.

Totuși, mulți sunt încă fixați pe ideea că un burger McDonald’s este plin de conservanți.

Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s?

Pentru a vedea cum sunt fabricați burgerii, Insider a vizitat o fabrică McDonald’s din Günzburg, Germania, unde se produc în fiecare zi o medie de cinci milioane de burgeri, de la Big Mac până la Quarter Pounder.

Fabrica de la Günzburg este una dintre cele mai mari și unul dintre cei mai importanți furnizori de hamburgeri pentru McDonald’s. Fabrica nu face parte oficial din McDonald’s, dar există acorduri importante între cele două companii.

„Aproximativ 90% din producția acestei fabrici este destinată McDonald’s”, a declarat Eunice Koekkoek, reprezentant al McDonald’s.

După miros, când intrați în fabrică, se vede imediat că produce mase de hamburgeri – chiar și zona de recepție miroase a carne de vită.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Igiena este extrem de importantă în fabrică. Înainte de a intra, trebuie să îmbrăcați haine de protecție și să vă spălați bine mâinile. Angajaților care au avut o afecțiune de stomac nu li se permite să lucreze până nu au investigat cauza împreună cu medicul lor, pentru a preveni contactul bacteriilor și virusurilor cu carnea.

Nu există conservanți în carne, deci cerințele de calitate care se aplică în fabrică sunt foarte stricte. Pentru a preveni ca obiectele să ajungă în carne, nimic nu este lăsat să se desprindă în fabrică – asta înseamnă că bijuteriile trebuie îndepărtate, iar stilourile de plastic sunt, de asemenea, excluse.

„Pentru că am vrut să notez, mi s-a dat un clipboard și un pix. Ambele erau din metal, deoarece în faza finală a procesului de producție hamburgerii trec printr-un detector de metale – așa că dacă acel stilou ar ajunge în carne, nu ar trece neobservat”, spune unul dintre angajații Business Insider.

Carnea este verificată pentru a se asigura că nu există oase

La fabrică, în principal sunt bucăți mari de carne care intră. McDonald’s solicită acest lucru de la abatoare, deoarece bucățile mai mari de carne reduc riscul de contaminare deoarece au o suprafață mai mică care ar putea fi contaminată de bacterii.


După verificare, carnea este pusă în recipiente de aproximativ 500 de kilograme

O vacă poate produce aproximativ 100 de kilograme de carne, astfel încât să puteți găsi carne de la cinci sau șase vaci într-un singur recipient.

Acest spațiu este umplut până la refuz cu aceste tipuri de recipiente, totuși toată acea carne este procesată într-o zi.

Stivuitoarele se deplasează în permanență pentru a colecta noi containere de carne.

Sunt necesare aproape 500 de containere pe zi pentru a face suficienți burgeri, așa că este nevoie de multă muncă pentru a le duce la locul potrivit la timp.

Apoi carnea este tocată

În timp ce blenderele macină carnea, aparatul asigură eliminarea bucăților mici de os. Un total de opt recipiente de carne cu o greutate de 500 de kilograme fiecare (adică de la 40 la 50 de vaci) pot fi prelucrate în același timp – deci, dacă mâncați un hamburger McDonald’s, nu este de fapt de la o vacă, ci de la zeci de vaci. Carnea tocată ajunge într-un recipient separat pentru a fi folosit pentru burgeri. Doar atunci când carnea tocată arată ca spaghetele este perfectă.


O altă mașină modelează carnea tocată în hamburgeri

Un amestec de carne proaspătă și congelată înseamnă că hamburgerii pot fi aduși la temperatura corectă mai repede. În acest fel, își păstrează și forma mai ușor – nu există agent de legare în carne.

Aceste mașini pot produce și burgeri vegetarieni.

Aceste mașini sunt incredibil de reci

Deși camera are aproximativ 12 grade Celsius, mașinile sunt mult mai reci. Se formează gheață pe mașini, iar vaporii de apă din aer se condensează.


În medie, aproximativ 5 milioane de hamburgeri se rostogolesc în fiecare zi

Realizarea hamburgerilor este un proces incredibil de rapid. Pentru a menține procesul de producție este nevoie de mai puțini oameni decât v-ați putea imagina.

Fabrica poate produce aproximativ 30 de milioane de hamburgeri pe săptămână – producția sa reală este puțin mai mică decât în ​​prezent

Câțiva burgeri sunt întotdeauna testați

Motivul pentru care burgerii sunt testați este să se asigure că conținutul de grăsime este corect, din motive de siguranță. Pentru hamburgerii McDonald’s, conținutul de grăsime trebuie să fie de 20%. Pentru comparație, carnea de vită tocată disponibilă în supermarketuri poate conține maximum 25% grăsime.

Hamburgerii din fabrică sunt la grătar și degustați pentru a vedea dacă gustul, structura și textura sunt la nivelul standardelor McDonald’s.

Pentru a face hamburgeri la grătar, fabrica are o replică exactă a bucătăriei pe care o veți găsi într-un magazin McDonald’s. Este esențial pentru siguranța alimentelor ca burgerii să atingă o temperatură de cel puțin 69 grade Celsius (156 grade Fahrenheit). De aceea, un burger de la McDonald’s nu poate fi gătit niciodată „mediu”.

Odată înghețați, hamburgerii dispar în pungi de plastic albastre și apoi în cutii

McDonald’s poate spune cu o certitudine rezonabilă că nimic nu va fi în interiorul burgerilor care nu ar trebui să fie, deoarece hamburgerii trec printr-un detector de metale odată ambalat
Unul dintre cele 40 de controale de calitate este un detector de metale. Nu sunt permise obiecte din plastic în fabrică – deci dacă un angajat are nevoie de un stilou, de exemplu, acesta trebuie să fie din metal. Asta pentru ca orice obiect liber din fabrică care ajunge accidental în hamburgeri să fie imediat sesizat înainte de a pleca.

Dacă un client se plânge că a găsit ceva în burgerul său, prima întrebare a McDonald’s este unde și când a fost cumpărat burgerul.

„Mai întâi verificăm dacă am primit plângeri similare în același interval de timp în aceeași locație și investigăm ce s-ar fi putut întâmpla în timpul procesului de producție”, a spus Koekkoek.

„După această investigație, reclamația este adesea soluționată. Datorită numeroaselor verificări de calitate la OSI, este aproape imposibil să apară ceva în carne. În cazul unei reclamații serioase privind siguranța alimentelor, examinăm imediat întregul lanț – dar asta se întâmplă rar. „

Cutiile arată exact când a fost produs un burger, de unde provenea carnea și unde se îndreaptă burgerii

Deci, dacă este ceva în neregulă cu carnea, este ușor pentru McDonald să știe în câteva ore din care abator și fermă provine carnea.

Carnea folosită pentru hamburgeri respectă standardele europene și naționale, a spus McDonald’s.

Odată ambalate, hamburgerii sunt stivuite de o altă mașină și învelite în plastic

Centrul de distribuție este chiar lângă ușa fabricii

Burgerii sunt transportați de la centrul de distribuție la restaurantele McDonald’s

13 Oct. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii de energie regenerabilă din Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară dramatică, după intrarea în vigoare, la 1 iulie 2026, a noii metodologii de calcul al dezechilibrelor pe piața energiei electrice. Un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1 MW, care ar încasa aproximativ 150 mii de lei lunar, ar fi primit o obligație de plată de până la 720 mii de lei pentru dezechilibre, sumă de aproape cinci ori mai mare decât veniturile sale. Situația a provocat nemulțumiri în rândul participanților la piață, iar grupul de echilibrare Navitas Energy, din cadrul Premier Energy, pregătește contestarea calculelor emise de Moldelectrica.

Contactat de BANI.MD, Mihai Gidei, directorul general al Navitas Energy, a declarat că problema afectează nu doar micii producători de energie fotovoltaică, ci și alți participanți la piață, inclusiv furnizori și operatori de distribuție.

Potrivit acestuia, noua metodologie de calcul, aplicată începând cu luna iulie, a generat obligații financiare neobișnuit de mari, iar piața energetică din Republica Moldova nu este suficient de matură pentru implementarea unor mecanisme similare celor utilizate pe piețele europene dezvoltate.

„Piața noastră încă nu este atât de pregătită ca să trecem la niște prevederi care funcționează într-o piață matură, cum este cea europeană”, a explicat Gidei.

Directorul Navitas Energy susține că situația este una generalizată, după ce grupurile responsabile de echilibrare au primit de la Moldelectrica actele de decontare pentru luna iulie.

„Avem de achitat sume enorme. Situația aceasta nu este normală. Eu o văd foarte complicată și chiar critică. Noi, din experiența noastră, nu am avut așa ceva”, a declarat Mihai Gidei.

Potrivit acestuia, efectele noilor reguli nu se limitează la parcurile fotovoltaice. Printre participanții expuși costurilor dezechilibrelor se numără furnizori și operatori de distribuție, inclusiv Premier Energy Distribution și RED-Nord.

Una dintre cele mai mari îngrijorări privește faptul că participanții au primit abia în octombrie decontările aferente lunii iulie. Între timp, aceștia au continuat să activeze în august, septembrie și o parte din octombrie, fără să cunoască impactul financiar efectiv al noii formule.

Gidei avertizează că, dacă rezultatele pentru lunile următoare vor fi similare celor din iulie, obligațiile financiare s-ar putea acumula până la niveluri greu de suportat pentru unii participanți la piață.

În acest context, Navitas Energy intenționează să conteste actul de decontare emis de Moldelectrica și să solicite organizarea unei ședințe de urgență cu reprezentanții operatorului de transport, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și ai Ministerului Energiei.

Printre soluțiile care ar urma să fie discutate se numără suspendarea aplicării noului mecanism sau identificarea unei formule tranzitorii de calcul, inclusiv posibilitatea revenirii temporare la metodologia anterioară.

Nemulțumirile sunt alimentate și de nivelul prețurilor pentru dezechilibre, care, potrivit informațiilor semnalate de participanții la piață, ar fi coborât în anumite intervale până la minus 8.000 de lei/MWh. În aceste condiții, diferențele dintre cantitățile de energie prognozate și cele efectiv livrate pot genera obligații financiare considerabile.

Solicitat de BANI.MD să explice situația, directorul Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, a precizat că instituția nu stabilește discreționar aceste sume, ci efectuează calculele în baza regulilor aprobate de ANRE.

„Noi facem calculele în baza tuturor prevederilor legale care sunt acum. Fiecare participant la piață trebuie să fie responsabil de dezechilibrele pe care le provoacă, intenționat sau neintenționat”, a declarat Carmanschi.

Șeful Moldelectrica a confirmat că au fost emise note de decontare și că există deja contestații din partea participanților la piață. Totodată, acesta a refuzat să comunice valoarea totală a obligațiilor calculate și a spus că situația trebuie analizată individual pentru fiecare participant.

„Nu pot să vă spun care este impactul concret și care sunt dezechilibrele produse de fiecare parc separat. Aici trebuie analizat de la caz la caz”, a precizat directorul Moldelectrica.

Potrivit lui Carmanschi, notele de decontare erau emise și înainte de 1 iulie, însă de la această dată s-a modificat modalitatea de calcul al prețurilor pentru dezechilibre.

La rândul său, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a declarat pentru BANI.MD că regulile de decontare a dezechilibrelor în baza prețului unic au fost aprobate încă din decembrie 2025 și au început să fie aplicate la 1 iulie 2026.

Acesta susține că operatorii economici au avut la dispoziție aproximativ jumătate de an pentru a se familiariza cu noua metodologie, perioadă în care Moldelectrica a prezentat calcule paralele, realizate atât după mecanismul vechi, cât și după cel nou.

„În acest interval, Moldelectrica a prezentat calculul dezechilibrelor prin ambele metode părților responsabile, pentru a se familiariza și a se pregăti să lucreze după metoda nouă”, a explicat Taran.

Referindu-se la cazul parcului fotovoltaic pentru care este invocată o obligație de plată de 720.000 de lei, șeful ANRE consideră că nivelul dezechilibrelor poate fi influențat și de modul în care producătorul își planifică activitatea.

„Din ce înțeleg, la acel parc fotovoltaic despre care menționați, ei practic au lucrat în dezechilibru toată luna. Deja mărimea obligațiilor de plată depinde și de gradul de responsabilizare și de cunoștințele privind specificul pieței ale producătorului”, a declarat Alexei Taran.

Directorul ANRE a mai precizat că instituția este disponibilă să ofere explicații și consultanță participanților la piață, subliniind că mecanismul a fost introdus după o perioadă de pregătire.

În esență, dezechilibrele apar atunci când energia electrică produsă sau consumată efectiv diferă de cantitățile prognozate și programate. Pentru producătorii fotovoltaici, aceste diferențe pot fi generate inclusiv de variațiile condițiilor meteorologice. În funcție de direcția dezechilibrului și de prețul aplicabil, participantul poate înregistra sume de încasat sau obligații de plată.

Aceste decontări nu reprezintă amenzi contravenționale, ci obligații financiare rezultate din funcționarea pieței de echilibrare. Totuși, amploarea sumelor contestate ridică întrebări privind capacitatea participanților, în special a micilor producători de energie regenerabilă, de a gestiona riscurile financiare.