(VIDEO, FOTO) Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s? Toată lumea trebuie să cunoască adevărul

21 Oct. 2022, 10:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Oct. 2022, 10:19 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În zilele noastre, ingredientele sunt foarte importante. De la ingrediente organice și zahăr în exces până la „E-uri” (aditivi alimentari) și sare, lista conținutului de care să vă faceți griji pare să crească exponențial. Iată cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s.

McDonald’s atrage o mulțime de clienți – în manualul său de operare, cu ani în urmă, a spus că a vândut 75 de hamburgeri pe secundă – dar gigantul fast-food-ului nu este în niciun caz scos din punct de vedere al acestui tip de control.

În 1999, un bărbat pe nume David Whipple a început un experiment pentru a vedea câți conservanți erau într-un burger McDonald’s. În 2013, el a arătat lumii burgerul său la 14 ani după ce l-a pus într-un dulap de bucătărie – și încă arăta aproape la fel.

Dar Keith Warriner, directorul programului la Departamentul de Științe Alimentare al Universității din Guelph, a spus că hamburgerii McDonald’s nu putrezesc pentru că au prea puțin de-a face cu conservanții.

Totuși, mulți sunt încă fixați pe ideea că un burger McDonald’s este plin de conservanți.

Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s?

Pentru a vedea cum sunt fabricați burgerii, Insider a vizitat o fabrică McDonald’s din Günzburg, Germania, unde se produc în fiecare zi o medie de cinci milioane de burgeri, de la Big Mac până la Quarter Pounder.

Fabrica de la Günzburg este una dintre cele mai mari și unul dintre cei mai importanți furnizori de hamburgeri pentru McDonald’s. Fabrica nu face parte oficial din McDonald’s, dar există acorduri importante între cele două companii.

„Aproximativ 90% din producția acestei fabrici este destinată McDonald’s”, a declarat Eunice Koekkoek, reprezentant al McDonald’s.

După miros, când intrați în fabrică, se vede imediat că produce mase de hamburgeri – chiar și zona de recepție miroase a carne de vită.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Igiena este extrem de importantă în fabrică. Înainte de a intra, trebuie să îmbrăcați haine de protecție și să vă spălați bine mâinile. Angajaților care au avut o afecțiune de stomac nu li se permite să lucreze până nu au investigat cauza împreună cu medicul lor, pentru a preveni contactul bacteriilor și virusurilor cu carnea.

Nu există conservanți în carne, deci cerințele de calitate care se aplică în fabrică sunt foarte stricte. Pentru a preveni ca obiectele să ajungă în carne, nimic nu este lăsat să se desprindă în fabrică – asta înseamnă că bijuteriile trebuie îndepărtate, iar stilourile de plastic sunt, de asemenea, excluse.

„Pentru că am vrut să notez, mi s-a dat un clipboard și un pix. Ambele erau din metal, deoarece în faza finală a procesului de producție hamburgerii trec printr-un detector de metale – așa că dacă acel stilou ar ajunge în carne, nu ar trece neobservat”, spune unul dintre angajații Business Insider.

Carnea este verificată pentru a se asigura că nu există oase

La fabrică, în principal sunt bucăți mari de carne care intră. McDonald’s solicită acest lucru de la abatoare, deoarece bucățile mai mari de carne reduc riscul de contaminare deoarece au o suprafață mai mică care ar putea fi contaminată de bacterii.


După verificare, carnea este pusă în recipiente de aproximativ 500 de kilograme

O vacă poate produce aproximativ 100 de kilograme de carne, astfel încât să puteți găsi carne de la cinci sau șase vaci într-un singur recipient.

Acest spațiu este umplut până la refuz cu aceste tipuri de recipiente, totuși toată acea carne este procesată într-o zi.

Stivuitoarele se deplasează în permanență pentru a colecta noi containere de carne.

Sunt necesare aproape 500 de containere pe zi pentru a face suficienți burgeri, așa că este nevoie de multă muncă pentru a le duce la locul potrivit la timp.

Apoi carnea este tocată

În timp ce blenderele macină carnea, aparatul asigură eliminarea bucăților mici de os. Un total de opt recipiente de carne cu o greutate de 500 de kilograme fiecare (adică de la 40 la 50 de vaci) pot fi prelucrate în același timp – deci, dacă mâncați un hamburger McDonald’s, nu este de fapt de la o vacă, ci de la zeci de vaci. Carnea tocată ajunge într-un recipient separat pentru a fi folosit pentru burgeri. Doar atunci când carnea tocată arată ca spaghetele este perfectă.


O altă mașină modelează carnea tocată în hamburgeri

Un amestec de carne proaspătă și congelată înseamnă că hamburgerii pot fi aduși la temperatura corectă mai repede. În acest fel, își păstrează și forma mai ușor – nu există agent de legare în carne.

Aceste mașini pot produce și burgeri vegetarieni.

Aceste mașini sunt incredibil de reci

Deși camera are aproximativ 12 grade Celsius, mașinile sunt mult mai reci. Se formează gheață pe mașini, iar vaporii de apă din aer se condensează.


În medie, aproximativ 5 milioane de hamburgeri se rostogolesc în fiecare zi

Realizarea hamburgerilor este un proces incredibil de rapid. Pentru a menține procesul de producție este nevoie de mai puțini oameni decât v-ați putea imagina.

Fabrica poate produce aproximativ 30 de milioane de hamburgeri pe săptămână – producția sa reală este puțin mai mică decât în ​​prezent

Câțiva burgeri sunt întotdeauna testați

Motivul pentru care burgerii sunt testați este să se asigure că conținutul de grăsime este corect, din motive de siguranță. Pentru hamburgerii McDonald’s, conținutul de grăsime trebuie să fie de 20%. Pentru comparație, carnea de vită tocată disponibilă în supermarketuri poate conține maximum 25% grăsime.

Hamburgerii din fabrică sunt la grătar și degustați pentru a vedea dacă gustul, structura și textura sunt la nivelul standardelor McDonald’s.

Pentru a face hamburgeri la grătar, fabrica are o replică exactă a bucătăriei pe care o veți găsi într-un magazin McDonald’s. Este esențial pentru siguranța alimentelor ca burgerii să atingă o temperatură de cel puțin 69 grade Celsius (156 grade Fahrenheit). De aceea, un burger de la McDonald’s nu poate fi gătit niciodată „mediu”.

Odată înghețați, hamburgerii dispar în pungi de plastic albastre și apoi în cutii

McDonald’s poate spune cu o certitudine rezonabilă că nimic nu va fi în interiorul burgerilor care nu ar trebui să fie, deoarece hamburgerii trec printr-un detector de metale odată ambalat
Unul dintre cele 40 de controale de calitate este un detector de metale. Nu sunt permise obiecte din plastic în fabrică – deci dacă un angajat are nevoie de un stilou, de exemplu, acesta trebuie să fie din metal. Asta pentru ca orice obiect liber din fabrică care ajunge accidental în hamburgeri să fie imediat sesizat înainte de a pleca.

Dacă un client se plânge că a găsit ceva în burgerul său, prima întrebare a McDonald’s este unde și când a fost cumpărat burgerul.

„Mai întâi verificăm dacă am primit plângeri similare în același interval de timp în aceeași locație și investigăm ce s-ar fi putut întâmpla în timpul procesului de producție”, a spus Koekkoek.

„După această investigație, reclamația este adesea soluționată. Datorită numeroaselor verificări de calitate la OSI, este aproape imposibil să apară ceva în carne. În cazul unei reclamații serioase privind siguranța alimentelor, examinăm imediat întregul lanț – dar asta se întâmplă rar. „

Cutiile arată exact când a fost produs un burger, de unde provenea carnea și unde se îndreaptă burgerii

Deci, dacă este ceva în neregulă cu carnea, este ușor pentru McDonald să știe în câteva ore din care abator și fermă provine carnea.

Carnea folosită pentru hamburgeri respectă standardele europene și naționale, a spus McDonald’s.

Odată ambalate, hamburgerii sunt stivuite de o altă mașină și învelite în plastic

Centrul de distribuție este chiar lângă ușa fabricii

Burgerii sunt transportați de la centrul de distribuție la restaurantele McDonald’s

01 Aug. 2026, 10:07
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
01 Aug. 2026, 10:07 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează cel mai mare număr de studenți străini din istorie, însă autoritățile și universitățile nu exploatează pe deplin potențialul economic și educațional pe care îl oferă acest fenomen. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în anul universitar 2025–2026, universitățile din Republica Moldova găzduiesc 6.423 de studenți străini, cu 667 mai mulți decât în anul precedent. Astfel, unul din zece studenți din țară provine din străinătate, iar ponderea acestora a crescut de la doar 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026.

„Studenții străini sunt un fenomen care merită luat în considerare și reprezintă o oportunitate pe care Republica Moldova încă nu o explorează la maximum”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Cei mai mulți studenți străini provin din România, care reprezintă 56,4% din total. Urmează India (19%), Ucraina (8,6%), Turcia (6,9%), Israel (6,7%), Federația Rusă (1,2%) și Azerbaidjan (1,1%).

Expertul susține că atragerea studenților internaționali poate deveni un motor de dezvoltare pentru universități și economie. În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să profite de interesul tot mai mare al tinerilor din România pentru studiile în limba română, să extindă programele de învățare a limbii române pentru studenții străini și să valorifice mai eficient oportunitatea creată de războiul din Ucraina pentru atragerea studenților ucraineni.

Totodată, analiza arată că Republica Moldova a pierdut în ultimii ani aproximativ 3.500 de studenți străini, pe fondul reducerii numărului de tineri veniți din Israel, Siria, Iordania, Ucraina, Turcia, Federația Rusă, India, Italia, Sudan și Statele Unite. Numărul studenților din Israel, de exemplu, s-a diminuat de la peste 2.000 la doar 431.

Veaceslav Ioniță consideră că Ministerul Educației, Ministerul Economiei și conducerile universităților trebuie să intensifice eforturile pentru promovarea internațională a instituțiilor de învățământ superior.

„Ei pot deveni o salvare pentru universitățile noastre și contribuie la creșterea calității studiilor și a capacității instituțiilor de a produce cunoaștere și cercetare”, a declarat expertul.

Analiza relevă și o schimbare importantă în evoluția sistemului universitar. Dacă în anul universitar 2006–2007 Republica Moldova avea aproximativ 128.000 de studenți, în prezent numărul acestora s-a redus la 62.900. Totuși, în ultimii doi ani tendința s-a inversat: numărul studenților moldoveni a crescut cu 2.400 în 2024–2025 și cu încă 4.000 în 2025–2026, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Aproximativ 20% din această evoluție se datorează majorării numărului de studenți străini.

În același timp, reducerea populației universitare din ultimii 20 de ani a dus și la diminuarea numărului de cadre didactice, de la 6.571 la 3.601, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 45%.

Potrivit lui Ioniță, dezvoltarea învățământului superior trebuie privită și ca o oportunitate economică. Exportul serviciilor educaționale a ajuns în trimestrul al doilea al acestui an la 138,1 milioane de dolari în valoare anualizată, ceea ce confirmă că educația poate deveni o sursă importantă de venit pentru economia Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!