(VIDEO, FOTO) Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s? Toată lumea trebuie să cunoască adevărul

21 Oct. 2022, 10:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Oct. 2022, 10:19 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În zilele noastre, ingredientele sunt foarte importante. De la ingrediente organice și zahăr în exces până la „E-uri” (aditivi alimentari) și sare, lista conținutului de care să vă faceți griji pare să crească exponențial. Iată cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s.

McDonald’s atrage o mulțime de clienți – în manualul său de operare, cu ani în urmă, a spus că a vândut 75 de hamburgeri pe secundă – dar gigantul fast-food-ului nu este în niciun caz scos din punct de vedere al acestui tip de control.

În 1999, un bărbat pe nume David Whipple a început un experiment pentru a vedea câți conservanți erau într-un burger McDonald’s. În 2013, el a arătat lumii burgerul său la 14 ani după ce l-a pus într-un dulap de bucătărie – și încă arăta aproape la fel.

Dar Keith Warriner, directorul programului la Departamentul de Științe Alimentare al Universității din Guelph, a spus că hamburgerii McDonald’s nu putrezesc pentru că au prea puțin de-a face cu conservanții.

Totuși, mulți sunt încă fixați pe ideea că un burger McDonald’s este plin de conservanți.

Cum sunt făcuți burgerii de la McDonald’s?

Pentru a vedea cum sunt fabricați burgerii, Insider a vizitat o fabrică McDonald’s din Günzburg, Germania, unde se produc în fiecare zi o medie de cinci milioane de burgeri, de la Big Mac până la Quarter Pounder.

Fabrica de la Günzburg este una dintre cele mai mari și unul dintre cei mai importanți furnizori de hamburgeri pentru McDonald’s. Fabrica nu face parte oficial din McDonald’s, dar există acorduri importante între cele două companii.

„Aproximativ 90% din producția acestei fabrici este destinată McDonald’s”, a declarat Eunice Koekkoek, reprezentant al McDonald’s.

După miros, când intrați în fabrică, se vede imediat că produce mase de hamburgeri – chiar și zona de recepție miroase a carne de vită.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Igiena este extrem de importantă în fabrică. Înainte de a intra, trebuie să îmbrăcați haine de protecție și să vă spălați bine mâinile. Angajaților care au avut o afecțiune de stomac nu li se permite să lucreze până nu au investigat cauza împreună cu medicul lor, pentru a preveni contactul bacteriilor și virusurilor cu carnea.

Nu există conservanți în carne, deci cerințele de calitate care se aplică în fabrică sunt foarte stricte. Pentru a preveni ca obiectele să ajungă în carne, nimic nu este lăsat să se desprindă în fabrică – asta înseamnă că bijuteriile trebuie îndepărtate, iar stilourile de plastic sunt, de asemenea, excluse.

„Pentru că am vrut să notez, mi s-a dat un clipboard și un pix. Ambele erau din metal, deoarece în faza finală a procesului de producție hamburgerii trec printr-un detector de metale – așa că dacă acel stilou ar ajunge în carne, nu ar trece neobservat”, spune unul dintre angajații Business Insider.

Carnea este verificată pentru a se asigura că nu există oase

La fabrică, în principal sunt bucăți mari de carne care intră. McDonald’s solicită acest lucru de la abatoare, deoarece bucățile mai mari de carne reduc riscul de contaminare deoarece au o suprafață mai mică care ar putea fi contaminată de bacterii.


După verificare, carnea este pusă în recipiente de aproximativ 500 de kilograme

O vacă poate produce aproximativ 100 de kilograme de carne, astfel încât să puteți găsi carne de la cinci sau șase vaci într-un singur recipient.

Acest spațiu este umplut până la refuz cu aceste tipuri de recipiente, totuși toată acea carne este procesată într-o zi.

Stivuitoarele se deplasează în permanență pentru a colecta noi containere de carne.

Sunt necesare aproape 500 de containere pe zi pentru a face suficienți burgeri, așa că este nevoie de multă muncă pentru a le duce la locul potrivit la timp.

Apoi carnea este tocată

În timp ce blenderele macină carnea, aparatul asigură eliminarea bucăților mici de os. Un total de opt recipiente de carne cu o greutate de 500 de kilograme fiecare (adică de la 40 la 50 de vaci) pot fi prelucrate în același timp – deci, dacă mâncați un hamburger McDonald’s, nu este de fapt de la o vacă, ci de la zeci de vaci. Carnea tocată ajunge într-un recipient separat pentru a fi folosit pentru burgeri. Doar atunci când carnea tocată arată ca spaghetele este perfectă.


O altă mașină modelează carnea tocată în hamburgeri

Un amestec de carne proaspătă și congelată înseamnă că hamburgerii pot fi aduși la temperatura corectă mai repede. În acest fel, își păstrează și forma mai ușor – nu există agent de legare în carne.

Aceste mașini pot produce și burgeri vegetarieni.

Aceste mașini sunt incredibil de reci

Deși camera are aproximativ 12 grade Celsius, mașinile sunt mult mai reci. Se formează gheață pe mașini, iar vaporii de apă din aer se condensează.


În medie, aproximativ 5 milioane de hamburgeri se rostogolesc în fiecare zi

Realizarea hamburgerilor este un proces incredibil de rapid. Pentru a menține procesul de producție este nevoie de mai puțini oameni decât v-ați putea imagina.

Fabrica poate produce aproximativ 30 de milioane de hamburgeri pe săptămână – producția sa reală este puțin mai mică decât în ​​prezent

Câțiva burgeri sunt întotdeauna testați

Motivul pentru care burgerii sunt testați este să se asigure că conținutul de grăsime este corect, din motive de siguranță. Pentru hamburgerii McDonald’s, conținutul de grăsime trebuie să fie de 20%. Pentru comparație, carnea de vită tocată disponibilă în supermarketuri poate conține maximum 25% grăsime.

Hamburgerii din fabrică sunt la grătar și degustați pentru a vedea dacă gustul, structura și textura sunt la nivelul standardelor McDonald’s.

Pentru a face hamburgeri la grătar, fabrica are o replică exactă a bucătăriei pe care o veți găsi într-un magazin McDonald’s. Este esențial pentru siguranța alimentelor ca burgerii să atingă o temperatură de cel puțin 69 grade Celsius (156 grade Fahrenheit). De aceea, un burger de la McDonald’s nu poate fi gătit niciodată „mediu”.

Odată înghețați, hamburgerii dispar în pungi de plastic albastre și apoi în cutii

McDonald’s poate spune cu o certitudine rezonabilă că nimic nu va fi în interiorul burgerilor care nu ar trebui să fie, deoarece hamburgerii trec printr-un detector de metale odată ambalat
Unul dintre cele 40 de controale de calitate este un detector de metale. Nu sunt permise obiecte din plastic în fabrică – deci dacă un angajat are nevoie de un stilou, de exemplu, acesta trebuie să fie din metal. Asta pentru ca orice obiect liber din fabrică care ajunge accidental în hamburgeri să fie imediat sesizat înainte de a pleca.

Dacă un client se plânge că a găsit ceva în burgerul său, prima întrebare a McDonald’s este unde și când a fost cumpărat burgerul.

„Mai întâi verificăm dacă am primit plângeri similare în același interval de timp în aceeași locație și investigăm ce s-ar fi putut întâmpla în timpul procesului de producție”, a spus Koekkoek.

„După această investigație, reclamația este adesea soluționată. Datorită numeroaselor verificări de calitate la OSI, este aproape imposibil să apară ceva în carne. În cazul unei reclamații serioase privind siguranța alimentelor, examinăm imediat întregul lanț – dar asta se întâmplă rar. „

Cutiile arată exact când a fost produs un burger, de unde provenea carnea și unde se îndreaptă burgerii

Deci, dacă este ceva în neregulă cu carnea, este ușor pentru McDonald să știe în câteva ore din care abator și fermă provine carnea.

Carnea folosită pentru hamburgeri respectă standardele europene și naționale, a spus McDonald’s.

Odată ambalate, hamburgerii sunt stivuite de o altă mașină și învelite în plastic

Centrul de distribuție este chiar lângă ușa fabricii

Burgerii sunt transportați de la centrul de distribuție la restaurantele McDonald’s

Realitatea Live

02 Nov. 2025, 08:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2025, 08:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII