Ziua este vânzătoare la benzinărie, iar seara îmbracă haina de apicultoare: e greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil

Cristina Brumă, din satul Hristici, raionul Soroca spune că e mama a doi copii – fiica Daria și… afacerea cu albine. Femeia aleargă între două locuri de muncă, ziua este vânzătoare la benzinărie, iar când își termină orele acolo, seara, când ajunge acasă, își îmbracă haina de apicultoare. În urmă cu patru ani a lansat o afacere modestă cu 4 stupi de albine. A primit zeci de înțepături, a suferit și pierderi, dar, până la urmă, a reușit să le îmblânzească. Astăzi, în grădina din fața casei, are o prisacă de 300 de familii de albine.

Cristina poate fi considerată o luptătoare, o femeie care știe ce vrea. Ea își setează obiectivul și-l îndeplinește. Nu se oprește în fața provocărilor. Și chiar dacă n-a reușit să facă studii de specialitate și-a asumat și rolul de contabil. Iar de curând, a reușit să obțină de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) subvenția în avans pentru inițierea afacerii, în valoare de 650 de mii de lei, scrie agrofarm.md.

Antreprenoarea spune că apilcultura este o activitate care s-a transmis din generație în generație printre rudele sale. Mergând în vizită și văzând cum decurge procel, aceasta a solicitat ajutorul cumătrului ei pentru a încerca.

Cristina spune că zumbetul și zgomutul albinilor au cucerit-o din prima chiar dacă a primit și câteva înțepături.

În activitatea sa, antreprenoarea este ajutată de părinți. Ea a fost cea care l-a învățat pe tatăl ei cum să aibă grijă de albini.

„Mama și cu tata mă ajută. Cel mai mult în prisacă tata lucrează. Iar când este nevoie, mama stă cu fetița și eu mai fac lucru prin prisacă. Plus că eu mai am un serviciu și trebuie să reușesc și acolo.”

Pentru a înțelege mai bine albinile, Cristina s-a documentat foarte mult, de asemenea a făcut și cursuri de apicultură la Chișinău, iar când avea unele întrebări o mai ajuta și cumătrul ei, cel care a ajutat-o să se lanseze.

Multă informație am luat de pe net. Apoi am făcut cursuri de apicultură când eram la Chișinău. Dar în general, când ceva nu știam, îl sunam pe cumătru și îl rugam să mă ajute. Îl tot întrebam: „da` ce trebuie de făcut? Iată aici în față stau multe albine grămadă, ce să fac?”. Și el îmi răspundea și-mi explica tot ce era de explicat.

Pentru a se dezvolta, femeia a apelat și la subvențiile oferite de AIPA, ea spune că procesul a fost unul îndelungat, dar își merită efortul.

Noi am depus în luna octombrie 2019 și răspunsul l-am primit în luna aprilie, 2021. Atunci am fost anunțată că am câștigat proiectul. A durat un pic, până am înțeles toate regulile și să îndeplinesc toate condițiile. Pentru mine a fost complicat să adun toate actele. Eu nu aveam așa mult pământ, dar e obligatoriu să ai pământ. Special pentru asta, am căutat și am luat pământ în arendă. Terenul care l-am luat era pe deal. Și au apărut alt gen de probleme – ne furau și atunci am decis să mutăm stupii acasă.

Cristina spune că mai mult vinde miere în localitatea natală, întrucât nu are așa o cantitate mare pentru a exporta.

Până acum nu am avut așa vânzări mari. Sunt la Chișinău procesatori care o comercializează, o exportă. Nu am avut așa cantitate mare ca să o export. Mai mult o vindem pe loc – câte un borcan cu miere. La benzinăria la care lucrez sunt mulți care știu deja că mă ocup de albinărit și mă roagă să le aduc miere. Într-o zi am dus vreo 10 borcane cu miere de acasă (râde mulțumită).

În total, femeia a investit în prisacă aproximativ un milion de lei, dintre care 350 de mii de lei a fost investiție proprie și 650 de mii de lei oferiți de AIPA. Pentru acești bani, Cristina a apelat și la credit.

Dacă ne referim la stupi, la cei 300 de stupi cu tot cu utilaj care urmează să îi achiziționez, pentru că aceasta reprezintă a doua parte a proiectului, atunci suma totală, se ridică la un milion.

Potrivit Cristinei, a obținut venituri din primul an de afacere.

Anul acesta observăm deja un venit. Am stupi care îi țin pentru miere, dar am stupi care îi despart pe bază de familii. Dacă timpul nu o să fie favorabil, eu miere nu o să strâng. Dar o să-mi permit să vând familii, pentru că le înmulțesc. De exemplu – am făcut 20 de familii, asta înseamnă 20 de pachete, dacă le-am vândut, eu am obținut suma de 20.000 lei, la sigur. Eu știu că acești 20.000 lei eu trebuie să îi duc, trebuie să achit creditul, aceasta e realitatea. Dar eu nu mă întristez, pentru că începuturile nu sunt ușoare.

Cristina a oferit și câteva sfaturi pentru tinerii care vor să aplice la subvenționare. Ea spune că este greu, dar nimic nu e imposibil.

Să aibă încrede în propriile forțe. Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, o s-o faci. Mă conduc după propria persoană și experiență, dacă am vrut să obțin lucrul acesta, am reușit. Am trecut prin greutăți, dar am un rezultat bun. Și sunt mândră de ceea ce am. E greu, dar asta nu înseamnă că e imposibil. Trebuie să ai putere, dorință, răbdare și curaj să bați la ușă, să nu îți fie rușine, să cauți, să întrebi. Dacă vei stai și aștepta, nimeni nu îți va oferi nimic. Îi îndemn pe toți să aibă încredere și să meargă înainte. Și într-adevăr, subvențiile în avans de la AIPA, sunt sume foarte mari, care nu poate să ți le ofere oricine.

Recent, Cristina Brumă a fost aleasă în calitate de președinte al organizației teritoriale de tineri FARM de la Soroca.

#antreprenoare #apicultura #afacere #subvenții #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.