Șoc în Rusia: Dobânzile la creditele de consum ating 44%, iar milioane de ruși nu mai pot plăti împrumuturile

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #credite #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.