Sfârșitul unei epoci: Rusia riscă să dispară complet de pe piața mondială a petrolului

Bunăstarea petrolieră a Rusiei, care timp de peste jumătate de secol și-a bazat economia pe exporturile de hidrocarburi în schimbul valutelor, tehnologiilor și produselor de consum, se apropie rapid de final.

Potrivit Strategiei Energetice aprobate recent de premierul rus Mihail Mișustin, în lipsa unor investiții substanțiale, a unui avans tehnologic semnificativ și a ridicării sancțiunilor occidentale, Rusia ar putea experimenta un declin dramatic al producției petroliere în următoarele decenii, riscând chiar să dispară complet de pe piața mondială.

Scenariul „inerțial” din strategie, care presupune continuarea tendințelor actuale, indică o reducere a producției petroliere de la 530-540 milioane tone anual la 477 milioane tone până în 2036 și până la doar 287 milioane tone în 2050. Exportul de petrol ar scădea dramatic, de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane tone anual.

Într-un scenariu „stres”, scrie MoscowTimes, în care sancțiunile occidentale se intensifică iar economia globală accelerează tranziția către energii regenerabile, producția Rusiei ar putea ajunge la doar 171 milioane tone anual în 2050—de trei ori mai puțin decât astăzi—iar exporturile s-ar prăbuși complet la zero.

Sectorul petrolier și de gaze generează în prezent o treime din veniturile bugetului rus, o treime din investițiile interne și două treimi din veniturile valutare. Strategia avertizează asupra riscurilor majore din cauza epuizării câmpurilor petroliere vechi, descoperite încă din perioada sovietică, și imposibilitatea identificării unor noi zăcăminte ușor exploatabile. Impozitarea ridicată și accesul restricționat la tehnologii occidentale agravează această situație.

În prezent, Rusia dispune de circa 31 miliarde tone rezerve petroliere dovedite, suficiente pentru aproximativ 65 de ani de exploatare, însă peste o treime din acestea sunt considerate neprofitabile economic.

Industria petrolieră rusă depinde aproape total de tehnologiile importate, cu peste 90% din echipamentele de foraj și software-ul analitic fiind de proveniență străină. În regiunea petrolieră principală a Rusiei, districtul autonom Hantî-Mansiisk, producția scade rapid, estimându-se o reducere suplimentară cu 40 milioane tone până în 2030 și o scădere de peste trei ori până în 2050.

Potrivit expertului Mihail Krutihin, rezervele petroliere comerciale rentabile rămase sunt mult mai mici decât indică statisticile oficiale și ar putea fi epuizate în aproximativ opt ani dacă actualele condiții persistă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #petrol #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.