Sfârșitul unei epoci: Rusia riscă să dispară complet de pe piața mondială a petrolului

Bunăstarea petrolieră a Rusiei, care timp de peste jumătate de secol și-a bazat economia pe exporturile de hidrocarburi în schimbul valutelor, tehnologiilor și produselor de consum, se apropie rapid de final.

Potrivit Strategiei Energetice aprobate recent de premierul rus Mihail Mișustin, în lipsa unor investiții substanțiale, a unui avans tehnologic semnificativ și a ridicării sancțiunilor occidentale, Rusia ar putea experimenta un declin dramatic al producției petroliere în următoarele decenii, riscând chiar să dispară complet de pe piața mondială.

Scenariul „inerțial” din strategie, care presupune continuarea tendințelor actuale, indică o reducere a producției petroliere de la 530-540 milioane tone anual la 477 milioane tone până în 2036 și până la doar 287 milioane tone în 2050. Exportul de petrol ar scădea dramatic, de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane tone anual.

Într-un scenariu „stres”, scrie MoscowTimes, în care sancțiunile occidentale se intensifică iar economia globală accelerează tranziția către energii regenerabile, producția Rusiei ar putea ajunge la doar 171 milioane tone anual în 2050—de trei ori mai puțin decât astăzi—iar exporturile s-ar prăbuși complet la zero.

Sectorul petrolier și de gaze generează în prezent o treime din veniturile bugetului rus, o treime din investițiile interne și două treimi din veniturile valutare. Strategia avertizează asupra riscurilor majore din cauza epuizării câmpurilor petroliere vechi, descoperite încă din perioada sovietică, și imposibilitatea identificării unor noi zăcăminte ușor exploatabile. Impozitarea ridicată și accesul restricționat la tehnologii occidentale agravează această situație.

În prezent, Rusia dispune de circa 31 miliarde tone rezerve petroliere dovedite, suficiente pentru aproximativ 65 de ani de exploatare, însă peste o treime din acestea sunt considerate neprofitabile economic.

Industria petrolieră rusă depinde aproape total de tehnologiile importate, cu peste 90% din echipamentele de foraj și software-ul analitic fiind de proveniență străină. În regiunea petrolieră principală a Rusiei, districtul autonom Hantî-Mansiisk, producția scade rapid, estimându-se o reducere suplimentară cu 40 milioane tone până în 2030 și o scădere de peste trei ori până în 2050.

Potrivit expertului Mihail Krutihin, rezervele petroliere comerciale rentabile rămase sunt mult mai mici decât indică statisticile oficiale și ar putea fi epuizate în aproximativ opt ani dacă actualele condiții persistă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #petrol #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.