Ion Munteanu, spre CSJ, cu acuzații grave! A protejat rețele criminale implicate în furtul miliardului

Ion Munteanu, actualul procuror general al Republicii Moldova a fost desemnat câștigătorul concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), se află în centrul unui scandal de proporții, care scoate la iveală acuzații grave privind complicitatea sa în mușamalizarea unor dosare penale legate de frauda bancară de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), cunoscută drept „furtul miliardului”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.

Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #dosar #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.