Cine face miliarde în Moldova? Programatorii rezidenți de la MITP

Sectorul Tehnologiei Informației devine tot mai puternic în economia națională, contribuind cu 6,3% la PIB-ul Republicii Moldova, potrivit datelor prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea Moldova Innovation Technology Park (MITP), în cadrul Moldova Digital Summit 2025.

Cifrele confirmă impactul major al ecosistemului creat de MITP, care, în doar câțiva ani, a transformat Moldova într-o destinație competitivă pentru companii tech din peste 40 de țări. Parcul IT a înregistrat o creștere record în 2024, cu 533 de noi companii rezidente, ajungând la un total de 2.370 de firme.

„Este cea mai mare extindere anuală de la fondarea MITP. Acest rezultat reflectă atractivitatea regimului fiscal și încrederea investitorilor în Moldova ca hub digital emergent”, a declarat Marina Bzovîi.

MITP atrage investiții din întreaga lume, în special din Ucraina și România, care își relochează activitățile tech în contextul geopolitic actual. Dacă în 2021 doar trei companii ucrainene activau în parc, în 2024 numărul acestora a crescut la 42. În același timp, companiile cu capital românesc s-au dublat, ajungând la 41, parțial și din cauza modificărilor fiscale din România în sectorul IT.

În 2024, companiile MITP au generat venituri de 785 milioane euro, iar pentru 2025 se preconizează o creștere de 30%, până la 1 miliard euro. Conform Nadejda Hodus, Financial Manager al MITP, această evoluție reflectă sustenabilitatea și dinamismul ecosistemului digital moldovenesc.

„Este o confirmare clară a potențialului IT-ului ca motor economic pentru Moldova”, a subliniat Hodus.

Exporturile de servicii IT au atins în 2023 suma de 523 milioane euro, de 10 ori mai mult decât în 2015, ceea ce plasează Moldova pe primul loc în regiune la ritmul de creștere, chiar dacă valorile absolute rămân în urma celor din România (7,5 mld. euro) și Ucraina (6 mld. euro).

Doar în 2024, companiile din MITP au contribuit cu 78 milioane euro la Bugetul Public Național – de 4 ori mai mult decât în 2017. Jumătate dintre aceste sume provin de la companii înființate după lansarea MITP, ceea ce evidențiază succesul politicii fiscale aplicate în sector.

Potrivit unei analize MITP, aceste contribuții ar putea acoperi: 16% din cheltuielile naționale pentru sănătate aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional.

„MITP nu este doar un parc IT. Este un model de dezvoltare economică durabilă, o politică publică eficientă care creează locuri de muncă și atrage investiții. Moldova se îndreaptă cu pași siguri spre statutul de pol regional al inovației”, a conchis Marina Bzovîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#IT #companii #bani #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie