Cine face miliarde în Moldova? Programatorii rezidenți de la MITP

Sectorul Tehnologiei Informației devine tot mai puternic în economia națională, contribuind cu 6,3% la PIB-ul Republicii Moldova, potrivit datelor prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea Moldova Innovation Technology Park (MITP), în cadrul Moldova Digital Summit 2025.

Cifrele confirmă impactul major al ecosistemului creat de MITP, care, în doar câțiva ani, a transformat Moldova într-o destinație competitivă pentru companii tech din peste 40 de țări. Parcul IT a înregistrat o creștere record în 2024, cu 533 de noi companii rezidente, ajungând la un total de 2.370 de firme.

„Este cea mai mare extindere anuală de la fondarea MITP. Acest rezultat reflectă atractivitatea regimului fiscal și încrederea investitorilor în Moldova ca hub digital emergent”, a declarat Marina Bzovîi.

MITP atrage investiții din întreaga lume, în special din Ucraina și România, care își relochează activitățile tech în contextul geopolitic actual. Dacă în 2021 doar trei companii ucrainene activau în parc, în 2024 numărul acestora a crescut la 42. În același timp, companiile cu capital românesc s-au dublat, ajungând la 41, parțial și din cauza modificărilor fiscale din România în sectorul IT.

În 2024, companiile MITP au generat venituri de 785 milioane euro, iar pentru 2025 se preconizează o creștere de 30%, până la 1 miliard euro. Conform Nadejda Hodus, Financial Manager al MITP, această evoluție reflectă sustenabilitatea și dinamismul ecosistemului digital moldovenesc.

„Este o confirmare clară a potențialului IT-ului ca motor economic pentru Moldova”, a subliniat Hodus.

Exporturile de servicii IT au atins în 2023 suma de 523 milioane euro, de 10 ori mai mult decât în 2015, ceea ce plasează Moldova pe primul loc în regiune la ritmul de creștere, chiar dacă valorile absolute rămân în urma celor din România (7,5 mld. euro) și Ucraina (6 mld. euro).

Doar în 2024, companiile din MITP au contribuit cu 78 milioane euro la Bugetul Public Național – de 4 ori mai mult decât în 2017. Jumătate dintre aceste sume provin de la companii înființate după lansarea MITP, ceea ce evidențiază succesul politicii fiscale aplicate în sector.

Potrivit unei analize MITP, aceste contribuții ar putea acoperi: 16% din cheltuielile naționale pentru sănătate aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional.

„MITP nu este doar un parc IT. Este un model de dezvoltare economică durabilă, o politică publică eficientă care creează locuri de muncă și atrage investiții. Moldova se îndreaptă cu pași siguri spre statutul de pol regional al inovației”, a conchis Marina Bzovîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#IT #companii #bani #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova consemnează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar totalul persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, prezentate în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analistului, în ultimele patru trimestre s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de salariați, iar pentru anul 2025 este estimată o majorare de 9,5 mii de persoane, cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani. Totuși, Ioniță subliniază că această evoluție nu reflectă neapărat o expansiune a economiei prin crearea de noi locuri de muncă, ci mai degrabă o migrare a forței de muncă din sectorul informal către cel formal.

Această tendință este confirmată de scăderea accelerată a ocupării informale. În 2025, numărul persoanelor care muncesc fără forme legale a coborât la 166 de mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova. Pentru comparație, în 2020 erau 232,6 mii, iar în 2015 – 245,6 mii de persoane ocupate informal.

Din punct de vedere sectorial, cele mai mari creșteri ale numărului de salariați au fost raportate în comerț (+6.600 persoane), construcții (+2.600), sănătate (+2.200), HoReCa (+1.500) și administrația publică (+900). În schimb, scăderi semnificative de personal s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-3.100), transporturi (-2.100), informații și comunicații (-1.200) și învățământ (-300).

Veaceslav Ioniță atrage atenția că părăsirea sectorului informal este cea mai vizibilă în construcții și agricultură, domeniu care, în ultimii 25 de ani, a pierdut peste 640 de mii de lucrători. În prezent, aproximativ 20% din totalul populației ocupate lucrează în comerț, iar alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT-ul, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și construcțiile. În același timp, cele mai mari pierderi de personal continuă să se înregistreze în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Analiza scoate în evidență și presiunea demografică tot mai accentuată asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care aproximativ 930 de mii se află peste hotare, adică aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, fenomen care creează o adevărată „gaură demografică” și va influența negativ piața muncii în următorul deceniu.

#salariați #munca #angajati