Analiză: În 2020 IT a devenit cel mai mare sector de export al serviciilor

Până în anul 2019, în Republica Moldova cea mai mare ramură de export al serviciilor a fost domeniul de transportul. Pentru prima dată în 2020, când transportul s-a prăbușit din cauza crizei pandemice, exportul de servicii IT a devenit cel mai mare sector de export al serviciilor. Despre aceasta comunică expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 9 iulie, realizată în parteneriat cu Pirvesc.eu.

Potrivit expertului, Republica Moldova exportă anual servicii de 1,5 miliarde de dolari. Anul trecut, din cauza crizei pandemice, exporturile de servicii au fost de 1,3 miliarde. La acest capitol, Republica Moldova are doi campioni: serviciul de transport și serviciile IT. În domeniul transporturilor, Republica Moldova are o tradiție de 30 de ani. Companiile moldovenești au încasat plăți pentru prestarea din exteriorul țării a serviciilor de transport pasageri și de marfă. Altfel spun, cetățenii altor țări au apelat la serviciile companiilor moldovenești pentru a beneficia de servicii de transport și respectiv au încasat bani de la străini. În cazul mărfurilor, companii străine au procurat servicii de transport de la companii din Republica Moldova.

Analistul afirmă că până în 2005 în Republica Moldova sectorul IT practic nu a existat. După 2005 au început să se dezvolte astfel de servicii și a ajuns în 2020 la cel mai mare apogeu. Anul trecut, exportul de servicii IT în Republica Moldova s-a ridicat la 256 de milioane de dolari. O creștere de 190 de milioane de dolari față de 2016 când s-au exportat servicii IT de 66 de milioane de dolari. În acest an, cred că ne vom apropia de 300 de milioane de dolari. În 2020, an de criză, creșterea tot a continuat, dar mai încet, afirmă economistul, care crede că acest domeniu a întrat într-o etapă de saturație. „Tot ce trebuie să facă acum Guvernul este să vadă care sunt acțiunile necesare pentru a nu încetini acest ritm de creștere. Noi am crescut foarte rapid, dar deja se simte o încetinire a creșterii, am ajuns la o saturație, și trebuie să identificăm noi modalități de creștere”, a spus economistul.

Expertul declară că pe lângă exporturile serviciilor IT, mai sunt vânzări și în interiorul țării. Până în 2010 acestea au dominat, practic nu era exportat nimic. Tot ce era din domeniul IT erau vânzările de softuri străine, serviciile IT în interiorul țării, iar după 2010 a început o creștere puternică, care din 2016 s-a accelerat.

Veaceslav Ioniță menționează că au fost trei acțiuni corecte care s-au întâmplat în Republica Moldova și au permis exportul masiv de servicii IT. După 2010, atunci când companiile IT au început să aibă comenzi mari, presiunea fiscală în domeniul salarizării din Republica Moldova la salarii mai mari de 1000 de dolari era mai înaltă decât în SUA sau Japonia. Atunci, spune economistul, companiile IT s-au adresat autorităților, că dacă nu rezolvă problema cu presiunea fiscală, angajați în domeniul IT, cu un salariu de până la o mie de dolari, rezistă pentru a ajunge la o calificare înaltă și apoi vor pleca din Republica Moldova. „Republica Moldova a făcut acest pas, a creat un paradis fiscal în ceea ce privește impozitarea remunerării muncii, în felul acesta s-a stopat exodul intelectualilor din acest domeniu”, a spus Veaceslav Ioniță.

A doua acțiune corectă a fost crearea parcurilor IT și oferirea de facilități și condiții speciale în aceste parcuri. Al treilea factor care a influențat a fost suportul guvernului SUA pentru dezvoltarea acestei ramuri, care a permis ca în prezent Republica Moldova să aibă cea mai mare ramură de export.

Expertul spune că domeniile consumatoare de softuri din Republice Moldova sunt companiile care prestează servicii de comunicații, băncile și companiile de asigurări, administrația publică, comerțul, sectorul energetic, imobiliarele, industria prelucrătoare, activități administrative, profesionale, științifice și tehnice, învățământ etc.

Analistul declară că anul 2020 a fost dramatic pentru transportatori. Acesta este și sectorul care nu se bucură de atenția pe care o merită. În 2018 s-a reușit să se atingă cota maximă de 434 de milioane de dolari export de servicii de transport prestate companiilor străine și cetățenilor străini. Anul trecut a fost cea mai dramatică scădere din toată perioada Republicii Moldova, până la 254 de milioane de dolari. Iar în prima jumătate a anului 2021 această scădere a continuat înregistrând o reducere de până la 173 de milioane de dolari. Un asemenea nivel a fost înregistrat acum 15 ani. „Cauza a fost criza provocată de pandemia de COVID-19. Călătoriile de pasageri s-au întrerupt. Noi prestăm servicii de transport călători terestru cel mai mult este pentru cetățenii din Republica Moldova. Cât privește cetățenii străini, aceștia apelează la companiile aeriene”, a declarat analistul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că în Republica Moldova sectorul de servicii de transport se află într-o situație dificilă în ultimii șapte ani. Companiile de transport moldovenești tot mai greu pot opera pe piețele străine, deoarece este o piață concurențială. Țările în dorința de a-și protejează piețele, îngreunează accesul, iar autoritățile moldovenești ar trebui să depună eforturi să asigure companiilor noastre libera operare pe piețe străine. De altfel, acestea vor fi forțate să se înregistreze în alte țări, deoarece la noi politica fiscală este cu aplicarea imediată a TVA și descurajează companiile să se înregistreze în Moldova. Accesul la finanțare sub formă de leasing este îngreunat, din acest motiv multe companii decid să se deschidă în alte țări, în special în România, unde au acces la piață, la finanțare prin intermediul leasingului și este o abordare fiscală cu mult mai permisivă decât în Republica Moldova.

Potrivit economistului, domeniul de transport în Republica Moldova, la capitolul pasageri, a fost afectat strict de criza pandemică din 2020, iar mărfurile – de lipsa de atenție din partea statului și dacă nu se va interveni, există riscul să fie pierdută această ramură.

Veaceslav Ioniță conchide că de mai bine de zece ani exporturile de servicii ale Republicii Moldova constituie 1/3 din totalul exporturilor, iar autoritățile moldovenești ar trebui să atragă o atenție mai mare acestui domeniu, deoarece ceea ce mișcă în prezent economia mondială și ceea ce trebuie să miște economia Republicii Moldova, pe lângă agricultura, industria este domeniul serviciilor. „În domeniul serviciilor noi vorbim de creșterea calității capitalului uman și anume în domeniul serviciilor valoarea adăugată a capitalului uman. Remunerarea muncii este cu mult mai ridicată decât în alte domenii. Astfel, dacă dorim o calitate a vieții mai bună, dacă dorim o salarizare mai bună atunci Republica Moldova trebuie să se specializeze și în domeniul serviciilor cu atât mai mult că noi deja anumite rezultate pozitive avem”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.