LIFEHACK: Cum poți afla rețelele gratuite de internet de pe aeroporturi și parolele lor

17 Sept. 2021, 09:36
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Sept. 2021, 09:36 // Au Bani //  MD Bani

Persoanele care călătoresc cu avionul și care vor să-și cruțe traficul de date de pe telefonul mobil în timp ce așteaptă prin aeroporturi au la dispoziție mai multe aplicații în care sunt trecute o parte dintre rețelele gratuite de wi-fi de pe aeroporturile lumii și parolele cu care te poți conecta la ele.

Informațiile din acest gen de aplicații sunt înscrise de către utilizatori, astfel, datele sunt updatate continuu prin introducerea de noi parole fix de cei care o folosesc, pe modelul Waze. O astfel de aplicație, WiFox, are informații despre rețelele din 350 de aeroporturi ale lumii. Utilizatorii pot folosi aplicația în modul hartă, unde pot selecta fiecare Wi-Fi care apare. De acolo pot copia parola de acces, conform descrierii aplicației.

De asemenea, utilizatorii pot adăuga noi hotspot-uri de pe aeroporturi. Acestea sunt trimise către foXnoMad, dezvoltatorul aplicației, pentru verificare și aprobare. După ce primesc undă verde, rețelele nou-adăugate apar pe hartă pentru ceilalți utilizatori.

Dezvoltatorul spune că aplicația WiFox este updatată continuu de către turiști, piloți și alți utilizatori. Aceștia trimit datele fie în aplicație, fie pe site, fie către conturile de Facebook și Twitter ale dezvoltatorului.

De asemenea, WiFox susține că protejează utilizatorii care stau pe rețelele Wi-Fi gratuit prezentându-le numele exact al acestora, astfel încât să nu intre pe rețele-capcană sau malițioase.

Aceasta nu este singura aplicație de acest gen. În magazinele online se mai găsesc aplicații similare, precum , WiFly, WIFI Passwords From Airports, WiFi Map, Free Internet Wifi Connect etc.

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 16:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 16:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!