Mitul neutralității spulberat: Țările vor fi nevoite să aleagă una dintre cele două puteri mondiale

Pe măsură ce rivalitatea dintre marile puteri ale lumii se intensifică, țările de pe întregul glob se confruntă din ce în ce mai mult, în ultima vreme, cu spulberarea mitului neutralității și a dilemei de a se alătura fie Statelor Unite, fie Chinei. Aceasta nu este o alegere pe care majoritatea țărilor doresc să o facă.

În ultimele decenii, capitalele străine au ajuns să se bucure de securitate și de beneficii economice din asocierea atât cu Statele Unite, cât și cu China. Aceste țări știu că aderarea la un bloc politico-economic coerent ar însemna renunțarea la beneficii majore din legăturile lor cu cealaltă superputere, se arată într-o analiză din Foreign Affairs.

„Marea majoritate a țărilor din zona Indo-Pacific și europene nu vor să fie prinse într-o alegere imposibilă”, a observat Josep Borrell, principalul diplomat al UE, la o reuniune din 2022 a Forumului Indo-Pacific de la Bruxelles.

Președintele filipinez Ferdinand Marcos, Jr., a remarcat în 2023 că țara sa nu „dorește o lume care este împărțită în două tabere [și] în care țările ar trebui să aleagă de ce parte vor fi”. Sentimente similare au fost exprimate de mulți lideri, inclusiv Lawrence Wong, viceprim-ministrul din Singapore și ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan al-Saud. Mesajul către Washington și Beijing este clar: nicio țară nu vrea să fie forțată la o decizie binară între cele două puteri.

Statele Unite s-au grăbit să-și asigure aliații că simt la fel. „Nu cerem nimănui să aleagă între Statele Unite și China”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken la o conferință de presă în iunie.

Este adevărat că Washingtonul nu insistă asupra alegerii „totul sau nimic”, între noi și ei, chiar și din partea partenerilor săi cei mai apropiați. Având în vedere legăturile extinse pe care toate țările, inclusiv Statele Unite, le au cu China, este puțin probabil ca încercarea de a crea un bloc coerent anti-China va reuși. Nici măcar Statele Unite nu s-ar alătura unui astfel de aranjament dacă ar fi necesară încetarea relației sale economice cu China, ceea ce ar avea un cost enorm.

Țările sunt prinse între rivalitatea dintre SUA și China

Țările vor fi inevitabil prinse în rivalitatea dintre superputeri și li se va cere să treacă peste linie, într-un fel sau altul. Concurența dintre SUA și China este o trăsătură inevitabilă a lumii de astăzi, iar Washingtonul ar trebui să înceteze să pretindă contrariul.

Pe măsură ce competiția dintre SUA și China s-a intensificat în ultimii ani, țările au fost plasate din ce în ce mai mult în poziția de neinvidiat de a fi nevoite să aleagă. Sub fostul președinte al SUA Donald Trump, Statele Unite au exercitat presiuni semnificative asupra aliaților săi pentru a nu-i lăsa pe Huawei, gigantul chinez al telecomunicațiilor, să-și construiască rețelele 5G în America și Europa.

Această dinamică a continuat sub președintele american Joe Biden. Administrația de la Wshington a impus unilateral controale la export asupra semiconductoarelor de ultimă generație utilizate în China pentru supercalculatoare.

Inițial, Țările de Jos și Japonia – celelalte țări principale care exportă echipamente de fabricare a cipurilor în China – nu au fost parte la noua abordare. Dar în curând li s-a spus să potrivească restricțiile cu limite proprii. Până la începutul anului 2023, Japonia și Țările de Jos s-au închinat presiunii SUA și au făcut-o.

Jocurile cu sumă zero nu se limitează la decizii economice. În 2021, Statele Unite au aflat că China construiește o instalație portuară în Emiratele Arabe Unite.

Administrația Biden, îngrijorată de faptul că Beijingul intenționează să construiască acolo o bază militară, a făcut presiuni pe Abu Dhabi să oprească proiectul.

Țările vor trebui să decidă dacă sunt de partea Washingtonului sau Beijingului. Statele Unite, mai degrabă decât să liniștească capitalele că nu se așteaptă o astfel de alegere, ar trebui în schimb să accepte această realitate și să ajute capitalele străine să ia deciziile corecte, susține Richard Fontaine, expert de la Center for a New American Security.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neutralitate #state #decizii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.