BNM nu stabilește cursul leului, BNM … ce face? Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Ediția cu numărul 9 al podcastului „Dă sens banilor” oferă explicații clare despre faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) nu stabilește cursul leului, ci îl calculează. Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul BNM, a precizat în cadrul unui interviu oferit jurnalistei Lilianei Barbăroșie, că BNM, de fapt, „calculează cursul leului și îl fixează în baza tranzacțiilor reale din piață. Deci, nu este un rezultat al unui algoritm sau al unei curbe, este un rezultat al cererii și ofertei de valută”.

În cadrul interviului, directorul Daniel Savin mai povestește despre departamentul pe care îl conduce în cadrul BNM. Acesta are trei direcții or trei activități principale: implementarea politicii monetare, ceea ce presupune operațiuni legate de rezervele obligatorii și analiza pieței valutare. O altă activitate este gestionarea rezervelor valutare și a treia activitate, la fel importantă, este activitatea în calitate de agent al statului.

„Valuta străină este ca și o marfă. Deci, ea are un preț. Și cumpărătorii și vânzătorii influențează prețul la această marfă. Când este cerere sporită de valută în piață, adică avem mai mulți cumpărători, încercăm să înțelegem ce factori influențează că avem cerere sporită. Aș împărți factorii legați de cursul valutar în două categorii: economici și non-economici. Dacă ne referim la factori economici, aici e important să menționăm că pe parcursul unui an calendaristic avem diferite perioade: avem sezon rece, avem vara, când se consumă mai puțină energie, când avem mai multe remitențe. Și acești factori economici pot fi împărțiți, iarăși, în mai multe categorii: factori sezonieri și nesezonieri.

În analizele pe care noi le facem, vedem o proiecție a factorilor sezonieri, de exemplu, iarna când consumul de energie în general crește, este o cerere sporită de valută, aceasta de regulă duce la o depreciere a cursului. Deoarece crește cererea, crește prețul. În categoria factorilor sezonieri care influențează în apreciere, am putea vedea exporturile, de exemplu exportul produselor cerealiere în vara-toamna anilor. Sau în perioadele de vacanță, când remitențele cresc, atunci avem o ofertă sporită de valută, și de regulă în aceste perioade se poate observa o apreciere a cursului. Deci, aceștia sunt factorii sezonieri.

În categoria factorilor nesezonieiri ar fi orice factori care duc la cereri sau oferte de valută suplimentară. De exemplu, în cazul în care cresc anumite transferuri, granturi, credite etc., în piață apare valută suplimentară spre vânzare și acesta este un factor de apreciere, deoarece crește volumul ofertei. Și deciziile de politică monetară sunt niște factori economici, nesozenieri. Dacă e să vorbim despre factorii non-economici, aici putem vorbi, în special, de așa numitele efectele unice, sau crize, mini-crize. De exemplu criza COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică. Cam acești factori au creat, la anumite etape în ultimii trei-patru ani, deficit sau cerere sporită de valută, respectiv, avem și o traiectorie mai înspre depreciere a cursului”, a declarat Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

La rubrica ”Bani pe scurt”, Daniel Savin a vorbit inclusiv și despre valuta străină care se vinde pe piața din Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#bnm. podcast #piata valutara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), potrivit cărora ar exista protejare a unor „scheme de corupție” la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și termeni restrânși de consultare a modificărilor din Codul Transportului Rutier, scrie REALITATEA.md.

„Organizațiile profesionale promovează interesele economice ale membrilor lor, iar rolul Ministerului este de a echilibra aceste interese cu cele ale comunităților locale și ale statului”, a comentat Ministerul, referindu-se la criticile transportatorilor.

Autoritatea confirmă că în Republica Moldova aproximativ 300 de localități nu beneficiază de servicii regulate de transport și că a fost inițiat „un proces de analiză și consultare a cadrului normativ din domeniu, ca urmare a sesizărilor acumulate și a necesității de a adapta programele de transport la realitățile din teritoriu”.

MIDR precizează că reprezentanții asociațiilor de profil au fost invitați la discuții, ultima întrevedere având loc în luna noiembrie, iar propunerile parvenite „vor fi analizate și integrate în măsura în care sunt compatibile cu interesul public”.

Ministerul a reiterat că obiectivul demersului rămâne construirea unui sistem de transport funcțional, transparent și predictibil, care să permită autorităților intervenția acolo unde nevoile populației nu sunt acoperite.

De asemenea, MIDR subliniază că „unele direcții pot genera reacții emoționale, mai ales atunci când afectează interese economice sau poziții dominante” și că astfel de reacții fac parte din dinamica normală a reformelor. Protestele și exprimarea nemulțumirii publice sunt considerate firești într-o democrație, dar soluțiile durabile „se construiesc prin dialog profesional și compromis responsabil”.

Ministerul precizează că rămâne deschis consultărilor, iar inițiativa legislativă va parcurge „toate etapele de transparență decizională prevăzute de lege, într-un proces asumat, verificabil și orientat exclusiv spre interesul public”.

Reacția vine după ce, luni, APOTA a adresat o scrisoare premierului Alexandru Munteanu, în care a reclamat presupuse scheme la nivelul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pretinsa protejare a acestora de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, precum și termeni restrânși pentru consultarea noului proiect al Codului Transportului Rutier. Transportatorii au solicitat o audiență la prim-ministru și au amenințat Guvernul cu noi proteste.