Au investit banii de la nuntă într-o afacere. Istoria de succes a unui cuplu din Slobozia Mare ce se ocupă cu oieritul

Soții Bratu au investit banii de la nuntă pentru a lansa propria afacere. Cei doi au început activitate în domeniul oieritului în satul Slobozia Mare, raionul Cahul cu doar câteva mioare, iar acum au peste 200, scrie ziuadeazi.md.

De ceva timp, cuplul a decis să producă cavarmaua, un fel de salam fabricat din carne de oaie. În curând produsul ar putea apărea pe piața locală.

„Începând să mergem la târguri, am observat că produsul nostru (cavarmaua n.r.) este foarte apreciat de consumatori, un produs natural. De aici a venit un start oarecare ca să aplicăm la proiectul GAL pentru a face produsul nostru în condiții igienice și conform condițiilor ANSA” ne declară Marcela Bratu.

În fiecare an se face o revizie a animalelor, iar cele care nu sunt productive pentru lapte sunt sacrificate.Datorită suportului financiar oferit de GAL „Lunca Prutului de Jos”, în cadrul programului EU4Moldova: Regiuni Cheie, familia Bratu își poate dezvolta afacerea și crea un produs natural, care corespunde tuturor cerințelor sanitare, după rețeta tradițională.

„Acest proiect pentru noi a venit ca o gură de oxigen, sunt foarte benefice deoarece noi cu banii noștri proprii nu reușim să facem așa investiții doar ce vedeți ridicată e construcția. Ce ține de utilaj nu era să ne putem permite deoarece suntem la început de drum.”

Datorită acestui grant, antreprenorii vor procura utilaj pentru prelucrarea cărnii de oaie și producerea efectivă a cavarmălii, dar și amenajarea camerei de sacrificare și a zonei de producere cu gresie și faianță.

Cuplul spune că Cavarma de Slobozia Mare ”Miorița” este preparată doar din carne naturală în propriul ei suc și seu. Se adaugă doar boia de ardei roșu și sare.

Sursa video: Youtube ziuadeazi.md

#productie autohtona #istorii de succes #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.