Drumurile și poliția înghit miliarde, cultura și justiția rămân la coadă în bugetul pentru 2026

04 Dec. 2025, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Dec. 2025, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 14:47
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 14:47 // Slider //  Grîu Tatiana

Ungaria a anunțat miercuri că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene planul care interzice statelor membre importul de gaz și petrol din Rusia, iar Slovacia se va alătura demersului. Budapesta califică această inițiativă drept „un dictat inacceptabil” al Bruxelles-ului, care ar încălca tratatele UE și ar pune în pericol securitatea energetică națională, transmite Agerpres.

„De îndată ce planul va fi aprobat în forma sa finală, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiție a UE”, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, precizând că Slovacia se va ralia acțiunii. Ambele state depind semnificativ de importurile energetice din Rusia și se opun întreruperii acestora, invocând lipsa unei ieșiri la mare și faptul că rutele alternative sunt insuficiente și mult mai costisitoare.

Potrivit ministrului ungar, ideea de a interzice importurile energetice rusești — susținută de Comisia Europeană — reprezintă „un dictat inacceptabil”, iar respectarea unei astfel de decizii „politice și ideologice” este „imposibilă”. Szijjarto afirmă că măsura va duce la „o creștere dramatică a prețurilor” și contravine tratatelor UE, care prevăd că gestionarea aprovizionării energetice este o competență națională.

Acesta a criticat și modalitatea prin care Bruxelles-ul ar încerca să evite veto-ul Ungariei, prezentând reglementarea drept o măsură comercială, astfel încât să poată fi adoptată prin majoritate calificată în Consiliul UE, nu prin unanimitate.

Comisia Europeană urmează să înainteze o propunere legislativă la începutul anului viitor, după ce negociatorii Consiliului UE și ai Parlamentului European au convenit miercuri ca statele membre să oprească importurile de gaze naturale din Rusia cel târziu la sfârșitul lunii octombrie 2027 și importurile de petrol până la finalul aceluiași an. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia ar urma să fie oprite chiar mai devreme, până la sfârșitul anului 2026.

După invazia Rusiei în Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a redus deja dependența de gazul rusesc, înlocuindu-l parțial cu GNL importat în special din SUA. Aceste livrări sunt însă mai scumpe decât gazele transportate prin conducte, iar blocul comunitar are nevoie de energie accesibilă pentru a menține competitivitatea industriei europene în raport cu China și SUA, unde costurile sunt mult mai reduse.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII