Exportatorii de fructe acuză blocaj la frontiera UE: Nu avem cote, pierdem zeci de mii de euro din cauza birocrației

Exportatorii moldoveni de fructe se confruntă din nou cu un blocaj administrativ la exportul către Uniunea Europeană, după ce noile cote de export la fructe pentru 2026 nu au fost încă activate, deși anul a început de aproape două săptămâni. Informația a fost confirmată pentru BANI.MD de Victor Cazacu, directorul companiei Pro Inedit SRL, unul dintre marii exportatori de fructe.

„Iar nu avem cote de export la fructe. Nu a fost introdus noul contingent”, a declarat Cazacu, care a explicat că problema lovește direct exporturile de mere, struguri și prune către România și UE.

Potrivit acestuia, lipsa contingentelor înseamnă taxe vamale mai mari la intrarea în UE, ceea ce duce imediat la scăderea prețurilor de achiziție în Moldova. „La mere prețurile vor scădea cu 15%”, avertizează exportatorul, care susține că pierderile la fiecare camion exportat se ridică la 1000 de euro.

Cazacu spune că firmele nu au nevoie de notificări oficiale pentru a simți efectul: „Noi vedem pe banii noștri, achitați în vama română”.

Exportatorii afirmă că au avertizat autoritățile încă de la 1 ianuarie, dar nu s-a făcut nimic. „Ei au fost anunțați exact din 1 ianuarie de către noi. Nu s-a făcut absolut nimic”, susține Cazacu.

Vineri, reprezentanții Ministerului Economiei i-au comunicat că demersurile către UE au fost trimise abia săptămâna trecută și că „se așteaptă răspunsul”.

„Exact așa a fost și cu prunele, nu au făcut nimic”, spune exportatorul.

Blocajul deja produce pierderi financiare. „Eu personal am pierderi de 10.000 de euro doar din taxe”, afirmă Cazacu.

El acuză lipsa totală de planificare din partea Guvernului: „Asta trebuia prevăzut din timp. Și noi trebuia să fim informați de stat, nu eu să alerg după informații”.

În lipsa contingentelor active, exporturile moldovenești intră pe piața UE cu taxe integrale, ceea ce le face mai scumpe și mai puțin competitive față de producția locală sau de alți furnizori.

Exportatorii avertizează că situația va lovi direct și fermierii, deoarece costurile vamale vor fi transferate înapoi în prețul de achiziție. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la mere ar putea scădea cu cel puțin 15%.

Anterior cota de export la mere în UE este de 50 de mii de tone, 61 de mii de tone la prune și 40 de mii de tone la struguri. Chiar exportatorul susține că aceste cote sunt mici în comparație cu recolta pe care o au fermierii moldoveni. „De exemplu, în acest an recolta de mere a fort de 300 de mii de tone or, cota de export este doar 5o de mii de tone”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie