(FOTO/VIDEO) Zece locuri din România pe care trebuie să le vezi toamna. Sunt MINUNATE

14 Sept. 2021, 17:39
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 17:39 // Au Bani //  MD Bani

În România există câteva locuri care capătă un farmec aparte când vine toamna. Asta datorită pădurilor de care sunt înconjurate și care se colorează în nuanțe aprinse după mijlocul lunii septembrie. Playtech propune zece locuri care merită a fi vizitate toamna.

1. Cetatea Poenari

Toamna este fără doar și poate anotimpul excelent pentru a vizita cetatea Poenari. Situată în vârful muntelui Căpățânii, la o altitudine de 850 de metri, vechea cetate adăpostește legende, povești războinice din vremuri medievale și o încăpățânare istorică de a rezista secolelor de abandon.

Ridicată cel mai probabil în anii sfârșitului de secol 13 și începutul de veac 14, cetatea este fortificată și extinsă în timpul domniilor lui Vlad Țepeș, cel care a folosit-o cu scop defensiv în bătălia cu turcii, câștigată în 1462. De numele domnitorului se leagă și o poveste cu un final mai puțin fericit pentru boierii locali care ar fi fost pedepsiți să lucreze la refacerea ei sau, după alte surse, trași în țeapă chiar în cetate.

2. Sărata Monteoru

Cu un nume de poveste, Sărata Monteoru a revenit la viață după decenii de uitare. Mica stațiune balneoclimaterică din Buzău oferă astăzi o alternativă mult așteptată sfârșiturilor de săptămână tomnatice din stațiunile prea zgomotoase de pe Valea Prahovei.

Situată între dealurile verzi ale Istriţei, în extremitatea sud-estică a Carpaților de Curbură, Sărata Monteoru își așteaptă cu nostalgie vizitatorii. Pe lângă izvoarele minerale sărate atât de populare vara, stațiunea îmbie toamna cu plimbări lungi prin pădurile de tei, cu descoperirile arheologice din vremea epocii de bronz de pe dealul Cetățuia sau cu prima și singură mină de petrol din Europa.

3. Orașul Sibiu

Romantic, fotogenic și mereu primitor, Sibiul poate fi oricând o excelentă alegere pentru petrecerea unui weekend. Pe lângă deja clasicele sale atracții istorice, Sibiul tentează cu minunatul său Muzeu al Civilizației Populare Tradiționale ASTRA în aer liber din Dumbrava Sibiului unde toamna este prin excelenţă cel mai bun decor pentru sutele de exponate răsfirate în jurul unui lac numai bun de plimbat cu barcă.

4. Dobrogea

Aglomerată și mediatizată pe timp de vară, Marea Neagră se destăinuie cunoscătorilor și adevăraților iubitori de mare la început de toamnă când staţiunile se golesc, plajele se curăţă, iar valurile iau locul zgomotelor tipice din plin sezon estival.

Vă provocăm să o descoperiți toamna, începând din capătul său nordic, unde ruinele cetăților antice străjuiesc marea de la înălțime, până la granița de sud, căci Marea Neagră arată altfel și se simte altfel toamna.

5. Parcul Național Cheile Nerei Beușnița

Sălbatic și mai degrabă izolat, Parcul Național Cheile Nerei-Beuşniţa reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri protejate din România. Situat într-un Banat multicultural și atât de diferit de restul țării, parcul se întinde pe mai mult de 36 de mii de hectare. Dincolo de flora și fauna sa bogată, atracțiile parcului includ cascada Bigăr, cheile calcaroase ale Nerei și lacuri numai bune de pozat: Ochiului Beiului și Lacul Dracului.

6. Valea Hârtibaciului

Dealuri, văi nesfârşite, munţi la orizont – pe Valea Hârtibaciului toamna aduce magia pe care oricine o cere de la natură. Împrăştiate de-a lungul râului Hârtibaciu, fermecătoare sate săseşti cu bătrânele lor biserici fortificate sunt mângâiate blajin de toamnă, iar apusurile de soare devin un spectacol ce încheie fiecare zi.

Pe Valea Hârtibaciului, oamenii încearcă să-şi păstreze tradiţiile iar bucătăria este delicioasă – nimeni nu ar putea uita savoarea prăjiturii săseşti, lichiu sau hencles, sau gustul proaspăt al unui mic dejun cu ingrediente doar din grădina casei.

7. Casa de piatră

Nu ştim dacă oamenii din acest cătun al Apusenilor mai au timp şi dispoziţie să se bucure de frumuseţea toamnei ce se arată pe acolo, însă o vorba veche zice așa: o dată în viaţă trebuie să vedeţi toamna la Casa de Piatră.

Nu e chiar greu de ajuns în acest cătun din Parcul Natural Apuseni – deşi de la Gârda de Sus sunt câţiva kilometri buni de drum forestier. Greu este mai degrabă când trebuie să pleci din acest sat liniştit unde te bucuri de o natură sălbatică şi poţi explora peşteri, chei, trasee pitoreşti.

8. Lepșa

Dacă vrei să te îndrăgosteşti de un loc, mergi toamna la Lepșa. Acest pitoresc şi calm sătuc este şi punct de acces în Parcul Natural Putna-Vrancea. Aşezarea de lângă munte se află în Vrancea, renumită pentru podgoriile ei, iar toamna se strâng viile şi curge vinul. Potrivit tradiţiei, în Vrancea nimeni niciodată (iar toamna cu siguranţă) nu bea lapte. Excepţie posibilă, bebeluşii.

9. Săcărâmb

Nu este neapărat o destinaţie turistică aşa cum ştim noi că trebuie să arate acestea, deşi are tot ce-i trebuie pentru a ajunge una. Se află la zece kilometri de Deva, se urcă pe un drum aproape pustiu şi la capăt este Săcărâmb, o aşezare izolată, înconjurată de munţi şi păduri. Pe aici sunt uliţe în pantă, mărginite de garduri din piatră, o atmosferă de altă lume.

Pentru panoramă, cel mai bun loc este platoul de lângă ruinele bisericii lovite de trăsnet, fosta biserică greco-catolică. Săcărâmb are poveştile lui vechi, devenind, în secolele trecute, în urma descoperirii pietrei ce strălucea (se spune că numele vine de la îndemnul să cărăm, pe care oamenii şi-l spuneau unii altora atunci când au dat de aur), loc preferat de europeni porniţi în aventura căutării aurului.

În secolul al XVII-lea aici s-a deschis prima mină şi s-au extras tone de aur şi alte metale preţioase. Minele s-au închis, dar toamna continuă să vină an de an la Săcărâmb iar o întâlnire cu ea aici este cât se poate de specială.

10. Maramureș

Sunt atâtea locuri în Maramureş unde anotimpul arată incredibil. Baia Mare este orăşelul acela cu un centru istoric unde mulţi s-ar simţi bine să petreacă o dimineaţă însorită de toamnă la una din terase, savurând o cafea.

Din Mogoşa, cu telescaunul, sau pe jos, o drumeţie în miez de toamnă este o ocazie de a surprinde panorame spectaculoase cu munţii Gutâi. Dacă urci sau cobori cu telescaunul, vei fi tratat cu o imagine de sus cu lacul Bodi înconjurat de păduri aprinse de spiritul toamnei. Chiar şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa capătă o altă lumină şi face ca vizita aici să fie complet diferită de cea din timp de vară.

Realitatea Live

26 Nov. 2025, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2025, 12:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un dosar de insolvență deschis în august 2025 la Judecătoria Chișinău, aparent banal, ascunde o schemă sofisticată prin care unul dintre cele mai mari grupuri de companii agricole din Republica Moldova – Wetrade (controlată de milionarul Alexandr Tatarciuc na.) – ar fi creat un lanț de datorii interne, o cesiune de creanță opacă și un faliment orchestrat cu scopul de a proteja activele proprii și de a bloca creditorii reali. În centrul acestui mecanism se află Agrounire SRL, firmă controlată 100% de Agrika SRL, care la rândul ei este deținută de Wetrade. Relația dintre aceste entități corporative indică o structură piramidală în care fluxurile financiare circulă în interiorul grupului, iar pierderile sunt împinse către companiile de bună-credință.

La 26 august 2025, Agrounire se declară insolvabilă. Administratorul Serghei Ghecianu invocă un sold în conturi de doar 11.488 de lei și datorii totale de 69,6 milioane de lei. Problema fundamentală a acestui faliment autodeclarat este că aproape toate datoriile au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, adică exact în săptămânile care preced cererea de insolvabilitate. Mai mult, cele mai mari datorii provin de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL, ceea ce ridică suspiciuni majore privind caracterul autentic al pasivului. În plus, Ghecianu îl propune ca administrator al insolvabilității pe Dumitru Cucu, o persoană despre care există informații publice că a fost vizată în dosare penale și disciplinare, fapt ce arată o tentativă clară de a păstra controlul procedural în interiorul grupului.

Piesa centrală a schemei pare a fi o creanță pretinsă de 1.138.745 euro, aproximativ 22 milioane lei, pe care Agrika SRL o revendică în cadrul procedurii la 17 octombrie 2025. Conform actelor depuse, această sumă provine dintr-o cesiune de creanță semnată la 15 iulie între Agrika și compania belgiană SES Vanderhave N.V., unul dintre cei mai mari furnizori europeni de semințe de sfeclă de zahăr. Teoretic, SES Vanderhave ar fi livrat semințe către Agrounire în perioada februarie–aprilie 2025, iar Agrika ar fi preluat ulterior creanța. Pe hârtie, totul pare legal. Dar o analiză atentă a documentelor arată o contradicție devastatoare pentru credibilitatea întregii operațiuni.

La 28 august 2025, în cererea de concretizare depusă de Agrounire în dosarul de insolvență, compania continuă să indice SES Vanderhave ca fiind creditorul real al sumei de 22.576.642 lei, deși, conform contractului de cesiune, belgienii ar fi trebuit să iasă complet din relația juridică încă din 15 iulie. Această inconsecvență demonstrează că cesiunea nu a produs efecte la data indicată, iar documentul ar fi fost creat sau adaptat ulterior, doar pentru a justifica retroactiv includerea unei datorii mari în masa credală.

Mai grav este că așa-zisele „importuri” ale Agrounire nu sunt susținute de niciun document vamal. Facturile SES Vanderhave (FTI2500443, FTI2500849, FTI2500850, FTIM2500167, FTI2500913) sunt simple invoice-uri comerciale, fără numere de declarații vamale IM4, fără CMR, fără dovezi de transport și fără documente care să confirme trecerea mărfii prin frontiera Republicii Moldova. De altfel, ele indică livrarea DAP direct la depozitul Wetrade de pe strada Constructorilor 8 din Chișinău, nu la Agrounire. Mai mult, termenul de plată din contractele comerciale este decembrie 2025, deci datoria nu putea fi considerată scadentă în august, când Agrounire a cerut falimentul.

Un alt document-cheie – „Actul de verificare a decontărilor” din 8 octombrie 2025 – nu este semnat de niciuna dintre părți și nu confirmă livrări, ci doar copiază valorile din facturi, ceea ce arată că scopul său nu era o reconciliere contabilă reală, ci consolidarea unei datorii scriptice inventate. În lipsa oricărei probe de transport, vamă sau recepție, întreaga creanță de 1,1 milioane euro capătă caracterul unei construcții fictive menite să umfle pasivul Agrounire în favoarea Agrika.

În paralel, restul datoriilor înscrise în tabelul creditorilor din 28 octombrie 2025 arată o masă pasivă totală de aproximativ 40 milioane lei, din care peste 22 milioane reprezintă revendicarea Agrika – companie din același grup corporativ. Creditorii reali, furnizori de inputuri agricole, prestatori de servicii logistice, companii de transport și parteneri contractuali corecți, sunt împinși în plan secund și riscă să nu-și mai recupereze nimic. Paguba totală pentru aceștia se ridică la peste 18 milioane lei, în timp ce grupul Wetrade păstrează controlul și își securizează propriile interese financiare.

Cazul Agrounire arată o inginerie financiară completă: datorii fictive create în interiorul grupului, importuri inexistente, cesiuni opace, control procedural preluat printr-un administrator selectat din cercul apropiat și o strategie clară de a folosi legea insolvenței pentru a proteja activele reale și a evita plata obligațiilor legitime. Deși actele par corecte la suprafață, întreaga schemă are caracterul unei ficțiuni contabile elaborate.

În asemenea situații, în dreptul englez se aplică doctrina „piercing the corporate veil”, care permite instanței să ignore separarea juridică dintre companiile afiliate atunci când acestea sunt folosite pentru a ascunde datorii, a fabrica creanțe sau a manipula falimente. O astfel de abordare ar permite și în Moldova dezvăluirea beneficiarilor reali, excluderea creanțelor fictive, tragerea la răspundere a entităților care controlează schema și protejarea creditorilor de bună-credință. Dacă însă acest precedent va fi ignorat, mesajul transmis mediului de afaceri este unul sumbru: că ficțiunea poate fi acceptată ca instrument legal, iar legea poate deveni un instrument maleabil în mâinile celor care au resurse și conexiuni.

Holdingul agricol We Trade este controlat de Alexandr Tatarciuc, care deține 41,8%, iar fiul acestuia cu același nume 8,1%. Mihail Vainer – 45%, iar Chirilov Vladimir, care administrează compania deține 5%.

Raportul financiar al companiei relevă că în anul 2024 compania a avut un profit de 9,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane de lei. Profitul companiei s-a redus cu 54% față de anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII