(FOTO/VIDEO) Zece locuri din România pe care trebuie să le vezi toamna. Sunt MINUNATE

În România există câteva locuri care capătă un farmec aparte când vine toamna. Asta datorită pădurilor de care sunt înconjurate și care se colorează în nuanțe aprinse după mijlocul lunii septembrie. Playtech propune zece locuri care merită a fi vizitate toamna.

1. Cetatea Poenari

Toamna este fără doar și poate anotimpul excelent pentru a vizita cetatea Poenari. Situată în vârful muntelui Căpățânii, la o altitudine de 850 de metri, vechea cetate adăpostește legende, povești războinice din vremuri medievale și o încăpățânare istorică de a rezista secolelor de abandon.

Ridicată cel mai probabil în anii sfârșitului de secol 13 și începutul de veac 14, cetatea este fortificată și extinsă în timpul domniilor lui Vlad Țepeș, cel care a folosit-o cu scop defensiv în bătălia cu turcii, câștigată în 1462. De numele domnitorului se leagă și o poveste cu un final mai puțin fericit pentru boierii locali care ar fi fost pedepsiți să lucreze la refacerea ei sau, după alte surse, trași în țeapă chiar în cetate.

2. Sărata Monteoru

Cu un nume de poveste, Sărata Monteoru a revenit la viață după decenii de uitare. Mica stațiune balneoclimaterică din Buzău oferă astăzi o alternativă mult așteptată sfârșiturilor de săptămână tomnatice din stațiunile prea zgomotoase de pe Valea Prahovei.

Situată între dealurile verzi ale Istriţei, în extremitatea sud-estică a Carpaților de Curbură, Sărata Monteoru își așteaptă cu nostalgie vizitatorii. Pe lângă izvoarele minerale sărate atât de populare vara, stațiunea îmbie toamna cu plimbări lungi prin pădurile de tei, cu descoperirile arheologice din vremea epocii de bronz de pe dealul Cetățuia sau cu prima și singură mină de petrol din Europa.

3. Orașul Sibiu

Romantic, fotogenic și mereu primitor, Sibiul poate fi oricând o excelentă alegere pentru petrecerea unui weekend. Pe lângă deja clasicele sale atracții istorice, Sibiul tentează cu minunatul său Muzeu al Civilizației Populare Tradiționale ASTRA în aer liber din Dumbrava Sibiului unde toamna este prin excelenţă cel mai bun decor pentru sutele de exponate răsfirate în jurul unui lac numai bun de plimbat cu barcă.

4. Dobrogea

Aglomerată și mediatizată pe timp de vară, Marea Neagră se destăinuie cunoscătorilor și adevăraților iubitori de mare la început de toamnă când staţiunile se golesc, plajele se curăţă, iar valurile iau locul zgomotelor tipice din plin sezon estival.

Vă provocăm să o descoperiți toamna, începând din capătul său nordic, unde ruinele cetăților antice străjuiesc marea de la înălțime, până la granița de sud, căci Marea Neagră arată altfel și se simte altfel toamna.

5. Parcul Național Cheile Nerei Beușnița

Sălbatic și mai degrabă izolat, Parcul Național Cheile Nerei-Beuşniţa reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri protejate din România. Situat într-un Banat multicultural și atât de diferit de restul țării, parcul se întinde pe mai mult de 36 de mii de hectare. Dincolo de flora și fauna sa bogată, atracțiile parcului includ cascada Bigăr, cheile calcaroase ale Nerei și lacuri numai bune de pozat: Ochiului Beiului și Lacul Dracului.

6. Valea Hârtibaciului

Dealuri, văi nesfârşite, munţi la orizont – pe Valea Hârtibaciului toamna aduce magia pe care oricine o cere de la natură. Împrăştiate de-a lungul râului Hârtibaciu, fermecătoare sate săseşti cu bătrânele lor biserici fortificate sunt mângâiate blajin de toamnă, iar apusurile de soare devin un spectacol ce încheie fiecare zi.

Pe Valea Hârtibaciului, oamenii încearcă să-şi păstreze tradiţiile iar bucătăria este delicioasă – nimeni nu ar putea uita savoarea prăjiturii săseşti, lichiu sau hencles, sau gustul proaspăt al unui mic dejun cu ingrediente doar din grădina casei.

7. Casa de piatră

Nu ştim dacă oamenii din acest cătun al Apusenilor mai au timp şi dispoziţie să se bucure de frumuseţea toamnei ce se arată pe acolo, însă o vorba veche zice așa: o dată în viaţă trebuie să vedeţi toamna la Casa de Piatră.

Nu e chiar greu de ajuns în acest cătun din Parcul Natural Apuseni – deşi de la Gârda de Sus sunt câţiva kilometri buni de drum forestier. Greu este mai degrabă când trebuie să pleci din acest sat liniştit unde te bucuri de o natură sălbatică şi poţi explora peşteri, chei, trasee pitoreşti.

8. Lepșa

Dacă vrei să te îndrăgosteşti de un loc, mergi toamna la Lepșa. Acest pitoresc şi calm sătuc este şi punct de acces în Parcul Natural Putna-Vrancea. Aşezarea de lângă munte se află în Vrancea, renumită pentru podgoriile ei, iar toamna se strâng viile şi curge vinul. Potrivit tradiţiei, în Vrancea nimeni niciodată (iar toamna cu siguranţă) nu bea lapte. Excepţie posibilă, bebeluşii.

9. Săcărâmb

Nu este neapărat o destinaţie turistică aşa cum ştim noi că trebuie să arate acestea, deşi are tot ce-i trebuie pentru a ajunge una. Se află la zece kilometri de Deva, se urcă pe un drum aproape pustiu şi la capăt este Săcărâmb, o aşezare izolată, înconjurată de munţi şi păduri. Pe aici sunt uliţe în pantă, mărginite de garduri din piatră, o atmosferă de altă lume.

Pentru panoramă, cel mai bun loc este platoul de lângă ruinele bisericii lovite de trăsnet, fosta biserică greco-catolică. Săcărâmb are poveştile lui vechi, devenind, în secolele trecute, în urma descoperirii pietrei ce strălucea (se spune că numele vine de la îndemnul să cărăm, pe care oamenii şi-l spuneau unii altora atunci când au dat de aur), loc preferat de europeni porniţi în aventura căutării aurului.

În secolul al XVII-lea aici s-a deschis prima mină şi s-au extras tone de aur şi alte metale preţioase. Minele s-au închis, dar toamna continuă să vină an de an la Săcărâmb iar o întâlnire cu ea aici este cât se poate de specială.

10. Maramureș

Sunt atâtea locuri în Maramureş unde anotimpul arată incredibil. Baia Mare este orăşelul acela cu un centru istoric unde mulţi s-ar simţi bine să petreacă o dimineaţă însorită de toamnă la una din terase, savurând o cafea.

Din Mogoşa, cu telescaunul, sau pe jos, o drumeţie în miez de toamnă este o ocazie de a surprinde panorame spectaculoase cu munţii Gutâi. Dacă urci sau cobori cu telescaunul, vei fi tratat cu o imagine de sus cu lacul Bodi înconjurat de păduri aprinse de spiritul toamnei. Chiar şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa capătă o altă lumină şi face ca vizita aici să fie complet diferită de cea din timp de vară.

#calatorii #destinatii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani