(FOTO)Atmosferă feerică! Sărbători de iarnă în pandemie: topul celor mai sigure târguri de Crăciun din Europa, în 2021

Până la sărbătorile de iarnă, Moș Crăciun, cadouri și agitația din centrele comerciale, târgurile de Crăciun au rămas doar câte săptămâni. În acest an, chiar dacă pandemia nu s-a terminat, datorită vaccinului avem posibilitatea și libertatea de a călători, ceea ce înseamnă că putem ajunge la frumoasele târguri de Crăciun din orașele europene.

Iată care sunt cele mai sigure târguri de Crăciun din 2021, potrivit European Best Destinations. De asemenea, Wall Street.ro a adăugat și România, Sibiu și Cluj, întrucât accesul în piețele de sărbătoare se va face în baza certificatului verde.

Madeira, Portugalia

Madeira este una dintre cele mai sigure destinații de vacanță în 2021, dată fiind rata de vaccinare ridicată (peste 80%) de la nivelul Portugaliei.

Cunoscută ca fiind una dintre „Cele mai frumoase destinații pentru Revelion din Europa”, Madeira va da startul Târgului de Crăciun pe 1 decembrie, acesta fiind deschis până la 9 ianuarie 2022. Principala noapte a târgului va avea loc pe 23 decembrie, când locuitorii Madeirei, dar și turiștii își fac ultimele cumpărături, așa simțindu-se și mai bine spiritul sărbătorii, cum spun localnicii.

Accesul în Portugalia se face în baza certificatului verde, prin urmare carantina nu mai este o notă obligatorie la intrarea în Portugalia.

În continuare, masca este obligatorie în spațiile publice, închise sau deschise, aglomerate.

Foto: europeanbestdestinations.com

Basilica Advent, Budapesta, Ungaria

Basilica Advent, unul dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din Europa, se va deschide pe 19 noiembrie și va fi deschis până la 2 ianuarie 2022.

Târgul organizat anul acesta promite o atmosferă de sărbătoare de neegalat, o ofertă gastronomică specială și un program mai colorat decât oricând – toate cu măsuri de siguranță în vreme de pandemie.

Peste 100 de artizani și vânzători gastronomici vor fi prezenți la târg.

Pe lângă o serie de programe pentru familii și copii, va fi amenajat și un patinoar gratuit, începând cu 20 noiembrie.

Foto: europeanbestdestinations.com

Viena, Austria

Și Viena se numără printre cele mai sigure destinații de vacanță în iarna lui 2021 (deși se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri noi, Austria dispune măsuri mai drastice pentru cei nevaccinați).

Cât despre Crăciun, în Viena nu există un singur târg de Crăciun, ci este o destinație presărată cu astfel de piețe în preajma sărbătorilor.

De la mijlocul lunii noiembrie până la Crăciun, Viena se îmbracă în haine de sărbătoare.

Încă nu sunt clare regulile de vizitare a târgurilor, deoarece organizatorii încă lucrează la ele, pentru ca totul să aibă loc în deplină siguranță.

Târgul va avea loc din 17 noiembrie până pe 26 decembrie 2021.

Foto: europeanbestdestinations.com

Tallinn, Estonia

Premiată cu titlul de „Cea mai bună piață de Crăciun din Europa în 2019”, Tallinn este o destinație preferată de călători pentru vacanțele de iarnă. Cu atmosfera sa de familie, lumini magice, produse tradiționale și artizanale și delicatese locale delicioase.

Perioada Târgului (piața de Crăciun): 26 noiembrie 2021 – 2 ianuarie 2022.

Gdansk, Polonia

Ca urmare a pandemiei, cu toții ne dorim să călătorim mai puțin și să facem excursiile pe care le dorim să fie de neuitat prin descoperirea unor locuri excepționale și o atmosferă unică. Gdansk este amestecul perfect de siguranță și petrecere a timpului liber, relaxare și descoperire pentru această vacanță de iarnă.

Situat în centrul istoric al orașului Gdańsk, Târgul de Crăciun este ca un basm și captivează atât vizitatorii, cât și localnicii care sunt fericiți să-și petreacă sărbătorile de iarnă aici.

Ambianța remarcabilă a Târgului de Crăciun de la Gdańsk este creată în mare parte de peisajul unic și amenajat. Aici veți găsi străzi marcate doar pentru această perioadă specială a anului: Ciocolata, Scorțișoara, Îngerul sau Strada Ajunul Crăciunului.

Perioada târgului: (piața de Crăciun): de la 23 noiembrie 2021 până la 1 ianuarie 2022.

Dresden, Germania

Considerat unul dintre cele mai frumoase și autentice târguri din Germania, Dresda este și el o destinație sigură în 2021.

Ținând cont de condițiile pandemice, accentul este pus pe Striezelmarkt, cea mai veche piață de Crăciun din Germania.

Orașul Dresda lucrează, în prezent, la modalități de a permite pieței să continue cu restricțiile relevante. Cu luminițe, mâncăruri și colinde de Crăciun, Striezelmarkt din Dresda se va lăuda cu un caracter unic, în ciuda faptului că se află la cel de-al 586-lea an de sărbătoare.

Specialitățile regionale, cum ar fi meșteșugurile din lemn din Munții Minerei, țesăturile cu imprimeu albastru Lusatian și vedetele din Moravia, sunt deosebit de populare.

Târgul va avea loc între 22 noiembrie și 23 decembrie 2021.

Zagreb, Croația

Dincolo de măsurile sanitare puse în aplicare foarte rapid de autorități, Croația are multe avantaje pentru călătorii care caută sărbători de Crăciun în siguranță.

Pe vremuri, unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Croației a fost că capitala ei Zagreb avea una dintre cele mai bune scene de Advent din Europa. Acest secret croat a ieșit la iveală acum: împotriva concurenței foarte puternice, Zagrebul a fost votat „Cea mai bună piață de Crăciun din Europa” de către sondajul online European Best Destinations de trei ori la rând.

Cunoscut la nivel mondial drept una dintre cele mai bune piețe de Crăciun din Europa cu Viena, Budapesta, Strasbourg, Zagreb îi va întâmpina anul acesta pe călători cu standarde sanitare adaptate situației (dozatoare de gel hidroalcoolic în toată piața, dezinfectarea plimbărilor, patine, măști pentru vânzători) și plexi de protecție pentru cei care oferă mâncare etc.). Piața este foarte mare în tot orașul și vei găsi atmosfera care ți se potrivește pentru o vacanță sigură și relaxată în capitala Croației.

Perioada Târgului (piața de Crăciun): de la 27 noiembrie 2021 până la 7 ianuarie 2022.

Sibiu, Cluj, București, România

Și România va organiza anul acesta târguri de Crăciun, în orașe precum Cluj, Sibiu și București.

Nu suntem cea mai sigură țară din punct de vedere pandemic, ținând cont de rata de vaccinare redusă, însă suntem pe meleaguri naționale, cel puțin.

Organizatorii târgurilor de la Sibiu și Cluj au anunțat deja că accesul în piețe se va face în baza certificatului verde. În București, așteptăm detaliile de organizare din partea primarului general Nicușor Dan. În prezent, acesta a început montarea luminițelor de sărbătoare la nivelul orașului.

#targ de craciun #calatorii #destinatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.