Goana după aur! Băncile centrale își umplu safeurile ca răspuns la tensiunile geopolitice

23 Apr. 2023, 20:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Apr. 2023, 20:15 // Actual //  bani.md

Băncile centrale care gestionează rezerve valutare în valoare de mii de miliarde de dolari au început să acumuleze aur, pe măsură ce tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, le-au forţat să îşi revizuiască strategiile de investiţii, informează cotidianul Financial Times.

Un sondaj anual, efectuat în perioada februarie-martie 2023, în rândul oficialilor de la 83 de bănci centrale, care împreună gestionează rezerve valutare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari, a descoperit că peste două treimi dintre respondenţi cred că omologii lor îşi vor majora rezervele de aur în anul 2023.

Lingourile de aur tind să fie mai atractive în perioade de instabilitate, iar cererea de aur a explodat pe parcursul anului trecut. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, comparativ cu 2021, până la 1.136 de tone.

Majoritatea oficialilor băncilor centrale intervievaţi au menţionat riscurile geopolitice drept a doua cea mai importantă îngrijorare, după inflaţia ridicată, potrivit sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey publicat de Central Banking Publications.

Peste 40% dintre respondenţi menţionează riscurile geopolitice drept unul dintre principalii factori de risc, comparativ cu doar 23% în sondajul efectuat anul trecut. În plus, aproximativ o treime dintre cei intervievaţi au schimbat sau au de gând să modifice activele pe care le cumpără, din cauza unor tensiuni precum invazia rusească din Ucraina şi înrăutăţirea relaţiilor dintre SUA şi China.

Multe dintre achiziţiile de aur au fost făcute anul trecut de bănci centrale din ţările care nu sunt aliniate cu Occidentul

Autorul sondajului, Víctor Méndez-Barreira, spune că invadarea Ucrainei de către Rusia a creat „un factor de care gestionarii de rezerve trebuie să ţină cont”.

Invadarea Ucrainei i-a făcut pe occidentali să impună ample sancţiuni financiare Moscovei, inclusiv îngheţarea unor active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari pe care Banca Centrală a Rusiei le avea peste hotare. Însă rezervele de aur ale Băncii Centrale a Rusiei nu au fost atinse de sancţiuni pentru că erau stocate în Rusia.

Datele Consiliului Mondial al Aurului arată că multe dintre achiziţiile de aur au fost făcute anul trecut de bănci centrale din ţările care nu sunt aliniate cu Occidentul. De exemplu, Banca Centrală a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în lunile noiembrie şi decembrie 2022, ceea ce a dus rezervele sale de aur peste pragul de 2.000 de tone, pentru prima dată în istorie. Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut şi ele cu 148 de tone până la 542 de tone în 2022. Statele din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală au fost şi ele „cumpărători activi” de aur pe parcursul anului trecut.

John Reade, analist şef la Consiliul Mondial al Aurului, spune că sancţiunile impuse Băncii Centrale a Rusiei au „provocat multe bănci centrale nealiniate să îşi regândească punctul de vedere cu privire la locul unde ar trebui să îşi păstreze rezervele internaţionale. Ţările au recunoscut faptul că aurul pe care Rusia îl deţine, pentru că este în afara controlului altcuiva, este util în situaţii în care este posibil să nu mai ai acces la alte rezerve”.

Preţul aurului este în prezent aproape de maximul istoric

În timp ce aurul Rusiei era stocat acasă, multe bănci centrale îşi păstrează rezervele de aur peste hotare, inclusiv la Banca Angliei sau la Rezerva Federală din New York, ceea ce reflectă statutul Londrei şi al New York-ului de cele mai mari pieţe pentru tranzacţionarea de aur.

În plus, aurul este considerat şi ca instrument eficient de protejare împotriva inflaţiei ridicate, care este principala îngrijorare pentru mai mult de 70% din oficialii băncilor centrale intervievaţi. Preţul aurului este în prezent aproape de maximul istoric, după o explozie a inflaţiei pe parcursul anului 2022.

De asemenea, majoritatea celor intervievaţi se aşteaptă ca moneda chineză să dobândească o pondere mai mare în rezervele internaţionale până la finele acestui deceniu.

Datele Fondului Monetar Internaţional arată că dolarul era responsabil pentru 58% din totalul rezervelor băncilor centrale în trimestrul patru al anului trecut, în timp ce euro era responsabil pentru puţin peste 20%, iar renminbi-ul chinez pentru doar 2,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 4,78 miliarde de lei pentru drumuri în anul 2027, cu aproximativ 337 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, finanțarea infrastructurii rutiere va crește cu 7,6%, iar banii urmează să fie direcționați către întreținerea, reparația, modernizarea și reconstrucția drumurilor naționale.

Datele din proiectul de lege arată că pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” sunt prevăzute 4,775 miliarde de lei, comparativ cu 4,439 miliarde de lei în bugetul precizat pentru 2026.

Din suma totală, Fondul rutier va beneficia de 2,675 miliarde de lei. Proiectul stabilește că defalcările anuale din accizele la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 60,38% din volumul total al acestora.

O componentă  a finanțării o reprezintă proiectele de infrastructură rutieră realizate cu sprijinul partenerilor externi. În bugetul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sunt prevăzute 1,038 miliarde de lei pentru investiții capitale în dezvoltarea drumurilor.

Printre proiectele care urmează să beneficieze de finanțare se numără reconstrucția drumului R34 Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești, pentru care sunt rezervate 130 de milioane de lei, precum și construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia, cu o alocare de 110 milioane de lei.

Alte 190 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reconstrucția drumului M5, care traversează țara pe direcția frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Pentru modernizarea sectorului al doilea al drumului de centură al municipiului Chișinău sunt planificate 40 de milioane de lei, iar pentru reconstrucția drumului M1, pe traseul frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, alte 50 de milioane de lei.

Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” beneficiază de o finanțare de 368,2 milioane de lei. Din această sumă, 70 de milioane de lei sunt destinate reconstrucției drumului de acces spre postul vamal Leușeni, iar 60 de milioane de lei construcției drumului de acces spre postul vamal Ungheni.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute câte 100 de milioane de lei pentru reconstrucția coridoarelor rutiere 8 și 24, precum și 38,2 milioane de lei pentru coridorul 5.

În ceea ce privește întreținerea drumurilor, propunerile pentru Fondul rutier indică 1,536 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere, inclusiv 517,3 milioane de lei pentru întreținerea curentă pe timp de vară și 402,2 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor în perioada de iarnă.

Separat, sunt planificate 573,8 milioane de lei pentru reparațiile capitale ale drumurilor și podurilor, precum și 170 de milioane de lei pentru alte lucrări de reparație.

Bugetul pentru 2027 prevede, în ansamblu, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și venituri de 92,33 miliarde de lei, cu un deficit estimat la 19,93 miliarde de lei.