Leul tare. Ce îi favorizează puterea

07 Oct. 2021, 09:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
07 Oct. 2021, 09:31 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Pe fundalul economiei în ascensiune leul moldovenesc devine tot mai tare de la o zi la alta față de euro și dolar. Aprecierea a început la începutul lunii iulie pentru dolar și din iunie pentru euro.

Astfel, dacă pe 6 iulie un dolar american costa 18,08 lei atunci la 7 octombrie acesta valorează 17,49 lei sau cu 3,3% mai puțin. Cel mai mult s-a apreciat euro, care la începutul lunii iunie costa 21,53 lei, iar în data de 7 octombrie cu 6,4% mai puțin.

Economiștii explică aprecierea monedei naționale prin faptul că după învestirea Guvernului Gavrilița în țară au începută să vină finanțările externe. Este vorba de creditul de 230 mil. USD de la FMI și 36,4 mil. euro de la UE. Totodată, BNM nu a intervenit cu cumpărări masive de valută străină. În luna august, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței.  Astfel, pe ansamblul lunii, BNM a vândut în volum net 8,2 milioane USD.

Leul tare se menține și ca urmare a transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, dar și ca urmare a intrărilor de valută din partea exportatorilor. Datele BNS relevă că în luna iulie exporturile de mărfuri s-au majorat cu 6,2% cu o valoare de 241 mil. USD comparativ cu luna precedentă.

Economiștii susțin că un leul mai puternic scade presiunea pe tariful la resursele energetice, în condițiile în care acestea sunt achiziționate în dolari. Or, în prezent prețurile la resursele energetice cresc de la o zi la alta. Gazul a ajuns să coste 120 euro pentru mia de metri cubi, iar cărbunele 240 USD.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!