Scandal cu miros de asfalt! Bolea dă asigurări după descinderile CNA: Nu este corupție la drumuri

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că dosarul de corupție investigat de CNA nu vizează, la această etapă, construcția drumurilor, ci activitatea unei companii implicate în proiecte de apeduct. Declarațiile au fost făcute în contextul celor circa 40 de percheziții desfășurate pe 23 februarie în mai multe primării și instituții.

„Problema nu e despre drumuri. Este despre o companie care urmează să fie verificată, care a câștigat proiecte de construcție a sistemelor de apeduct. Astăzi nu sunt dosare de implicare în construcția drumurilor”, a precizat Bolea.

Ministrul a explicat totuși cum funcționează mecanismele de control în domeniul rutier, subliniind că, după licitații, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) semnează contracte care includ verificări tehnice stricte.

Potrivit lui, fiecare proiect este supravegheat de un diriginte de șantier care garantează, inclusiv prin analize de laborator, calitatea lucrărilor. În plus, agentul economic câștigător trebuie să depună garanții financiare pentru un an, iar dacă drumul nu se deteriorează în această perioadă, banii sunt eliberați. Ulterior, constructorul garantează încă cinci ani calitatea drumului și este obligat să intervină pentru remedierea eventualelor probleme.

Bolea a detaliat și procedurile tehnice de verificare: „Dacă ați mers pe drumuri date în exploatare, ați observat acele cercuri rotunde sunt carotele care merg până în profunzime. Se verifică toate straturile, compactarea și presiunea. Totul trebuie să corespundă cerințelor de calitate”.

Declarațiile vin după ce CNA a anunțat că a desfășurat percheziții și ridicări de acte într-un dosar ce vizează acte de corupție comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice. Ancheta privește delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Acțiunile oamenilor legii au vizat primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost deturnați din proiecte ce țin atât de infrastructura drumurilor, cât și de construcția rețelelor de apeduct și canalizare. Investigațiile continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drumuri #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie