(VIDEO) Cea de-a doua ediție a SUM IT UP s-a încheiat. Cum a fost la evenimentul organizat de MITP

Moldova Innovation Technology Park, principalul catalizator al investițiilor și creșterii în sectorul tech din Moldova, și-a încheiat cea de-a doua ediție a SUM IT UP, eveniment dedicat industriei tech din țară și actorilor cheie implicate în digitalizarea ţării.

O idee comună a prezentărilor a fost impactul MITP asupra sferelor tech și inovaţie din Moldova și modul în care dialogul dintre sectorul privat și cel public a contribuit la creșterea atractivității țării pentru investitorii străini.

Rezultatele vorbesc de la sine. Până la sfârșitul anului 2021, MITP și-a triplat numărul de rezidenți față de 2018, inclusiv prin creșterea numărului de companii cu investiții externe, care au generat aproape jumătate din veniturile din vânzări pentru anul trecut, un impresionant 47%, adică peste 3 miliarde de lei. În acest context, Silvia Grosu, legal manager MITP, a menționat că „Garanția de stat oferă previzibilitatea cadrului legal și certitudinea, atât pentru rezidenți cât și investitori, că statul nu va interveni la impozitul unic, și nu va anula deciziile implementate până la moment”.

În sprijinul eforturilor de a spori pregătirea tehnică a tinerilor din țară, Michelle Iliev, Expert în educație și piața muncii, a vorbit despre modul în care universitățile își diversifică disciplinele studiate, menționând că „În colaborare cu USM, UTM și Universitatea Pedagogică, s-au dezvoltat trei programe noi de licență care nu existau până la moment, care vin să susțină inițiativele din industria IT: game design, animație, producție.”

Investițiile externe în rezidenții MITP provin din 38 de țări. Acestea au avut drept prioritate companii IT moldovenești care au o contribuție importantă la exportul de servicii tech. Majoritatea investitorilor provin din SUA, România, Germania, Italia și Marea Britanie. Anul acesta, MITP a mai înregistrat companii cu investitori din Luxemburg și Portugalia, ajutând la îmbunătățirea semnificativă a imaginii țării noastre peste ocean și pe continentul european. Vorbind despre relevanța cadrului academic pentru percepția pozitivă a țării, Decanul UTM, Dumitru Ciorbă a menționat satelitul recent lansat, la care și-a adus aportul echipa universității făcând referire, totodată la eforturile de pregătire a studenților pentru lucrul într-un context internațional, el a adăugat: „Am decis că cel puțin un program de studiu să fie în Engleză, pentru ca studenții, să fie familiarizați cu terminologia specifică domeniului IT”.

Majoritatea serviciilor prestate de către rezidenţii MITP sunt pentru piețele externe, exportul de servicii reprezentând peste 86% din profitul total în ultimul an. Aceste rezultate denotă o deschidere față de lucrul cu echipe remote şi angajarea de talente la distanță atât din partea investitorilor externi, cât și a angajatorilor locali, o tendință în continuă creștere de la începutul pandemiei. Importanța oportunităților de lucru la distanță în sectorul tech, ca motor al investițiilor străine în țară, este una dintre concluziile cheie ale conferinței, vorbitorii susținând modelul „muncă de oriunde”, care are potenţialul de a fi un pilon în afaceri, conform informațiilor IDC International Data Corporation în FutureScapes 2022.

SUM IT UP este un eveniment anual dedicat comunității tech din Moldova, organizat de Moldova Innovation Technology Park. Ediția a doua a evenimentului a fost organizată cu sprijinul Ministerului Economiei din Republica Moldova și a Moldova Future Technologies Activity (FTA) finanțată de USAID și Suedia.

#MITP #SUM IT UP #IT #tech

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.