Drumurile Moldovei, lovite de scumpiri. Firmele riscă pierderi de până la 25%

Antreprenorii care construiesc drumuri riscă pierderi de până la un sfert din valoarea contractelor din cauza scumpirii accelerate a carburanților și materialelor de construcție, avertizează autorii unui proiect de lege înregistrat în Parlament de deputatul PAS Radu Marian.

Potrivit notei de fundamentare, motorina reprezintă între 15% și 25% din costul total al lucrărilor de drumuri, iar creșterea puternică a prețurilor din ultimii ani a pus o presiune financiară majoră asupra companiilor care execută contracte publice. Autorii susțin că actualele mecanisme de ajustare a contractelor nu reflectă suficient de rapid evoluția costurilor din sector.

Documentul arată că prețul motorinei a crescut cu peste 50%, în timp ce bitumul s-a scumpit de la 11.000 la 18.000 de lei tona. Totodată, agregatele utilizate în construcții au crescut de la 230 la 290 de lei tona, iar cimentul de la 2.800 la 3.100 lei tona.

În aceste condiții, autorii proiectului afirmă că multe companii sunt nevoite să execute lucrări la costuri care nu mai corespund realităților din piață. Nota de fundamentare avertizează că situația poate duce la întârzieri în execuția proiectelor, dificultăți de lichiditate, reducerea ritmului lucrărilor și chiar la falimentul unor întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru a evita aceste riscuri, proiectul propune introducerea unui mecanism care să permită ajustarea contractelor publice aflate în derulare atunci când costurile componentelor principale cresc sau scad cu peste 15%, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Autorii consideră că măsura este necesară pentru a preveni blocarea proiectelor de infrastructură și pentru a menține capacitatea companiilor de a participa la licitațiile publice în condițiile unei volatilități accentuate a prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #constructie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat și companiile cu capital public ar putea primi mai multă libertate în vânzarea și închirierea bunurilor pe care nu le folosesc, fără a mai cere aprobări suplimentare de la autorități în anumite situații. Modificările sunt prevăzute într-un proiect expus consultărilor publice de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care propune actualizarea regulilor de administrare a proprietății publice și simplificarea procedurilor de valorificare a activelor neutilizate.

Documentul prevede că întreprinderile de stat, cele municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor putea decide singure comercializarea activelor neutilizate atunci când valoarea cumulată a acestora nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. Dacă valoarea bunurilor depășește acest prag, va fi necesară aprobarea prealabilă a organului abilitat sau a autorității publice competente.

Pentru asemenea cazuri, întreprinderile vor trebui să prezinte raportul comisiei care a identificat activele neutilizate și o analiză economică privind oportunitatea vânzării acestora. Autoritățile competente vor avea la dispoziție până la 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitarea.

Proiectul introduce și criterii clare pentru determinarea activelor neutilizate. Astfel, în această categorie vor putea fi incluse bunurile mobile care nu au fost folosite mai mult de un an și bunurile imobile neutilizate timp de peste trei ani. De asemenea, vor putea fi considerate neutilizate activele care sunt exploatate ineficient sau nerentabil, cele care nu mai sunt necesare pentru activitatea întreprinderii, bunurile înlocuite cu tehnologii moderne, activele aflate în surplus ori cele afectate de uzură fizică și morală.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru transmiterea în locațiune a bunurilor. Consiliile de administrație ale întreprinderilor vor putea aproba închirierea construcțiilor, încăperilor, suprafețelor amenajate sau a altor bunuri atunci când valoarea lor contabilă cumulată nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. În celelalte situații va fi necesar acordul fondatorului sau al autorității competente.

Totodată, termenul maxim al contractelor de locațiune va fi extins de la trei la cinci ani. Proiectul mai stabilește că nu va fi permisă transmiterea în locațiune cu drept de răscumpărare, iar contractele vor trebui să conțină obligatoriu clauze privind obiectul locațiunii, durata contractului, chiria și condițiile de restituire a bunului.

O altă prevedere nouă vizează instituțiile bugetare. Potrivit proiectului, veniturile obținute din închirierea activelor neutilizate ale acestora vor fi transferate integral la bugetul de stat. Autorii documentului argumentează că măsura este necesară pentru asigurarea disciplinei financiar-bugetare și a unei administrări mai transparente a patrimoniului public.

În nota informativă se arată că actualele regulamente, aprobate în 2008, nu mai reflectă integral modificările operate în legislația privind administrarea proprietății publice, ceea ce generează neclarități privind competențele autorităților și ale organelor de conducere ale întreprinderilor. Potrivit autorilor, noile reguli urmăresc „asigurarea coerenței cadrului normativ, sporirea eficienței gestionării patrimoniului public, simplificarea procedurilor administrative și reducerea riscurilor de interpretare neuniformă și aplicare neunitară a normelor”.

Ministerul precizează că implementarea modificărilor nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.