Drumurile Moldovei, lovite de scumpiri. Firmele riscă pierderi de până la 25%

01 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2026, 10:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Antreprenorii care construiesc drumuri riscă pierderi de până la un sfert din valoarea contractelor din cauza scumpirii accelerate a carburanților și materialelor de construcție, avertizează autorii unui proiect de lege înregistrat în Parlament de deputatul PAS Radu Marian.

Potrivit notei de fundamentare, motorina reprezintă între 15% și 25% din costul total al lucrărilor de drumuri, iar creșterea puternică a prețurilor din ultimii ani a pus o presiune financiară majoră asupra companiilor care execută contracte publice. Autorii susțin că actualele mecanisme de ajustare a contractelor nu reflectă suficient de rapid evoluția costurilor din sector.

Documentul arată că prețul motorinei a crescut cu peste 50%, în timp ce bitumul s-a scumpit de la 11.000 la 18.000 de lei tona. Totodată, agregatele utilizate în construcții au crescut de la 230 la 290 de lei tona, iar cimentul de la 2.800 la 3.100 lei tona.

În aceste condiții, autorii proiectului afirmă că multe companii sunt nevoite să execute lucrări la costuri care nu mai corespund realităților din piață. Nota de fundamentare avertizează că situația poate duce la întârzieri în execuția proiectelor, dificultăți de lichiditate, reducerea ritmului lucrărilor și chiar la falimentul unor întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru a evita aceste riscuri, proiectul propune introducerea unui mecanism care să permită ajustarea contractelor publice aflate în derulare atunci când costurile componentelor principale cresc sau scad cu peste 15%, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Autorii consideră că măsura este necesară pentru a preveni blocarea proiectelor de infrastructură și pentru a menține capacitatea companiilor de a participa la licitațiile publice în condițiile unei volatilități accentuate a prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.