Megaiahtul Apocalipsei destinat exclusiv bogaţilor lumii şi experţilor în schimbări climatice. O nouă „Arcă a lui Noe”

Un om de afaceri excentric din Singapore îşi propune să construiască un megayacht de lux cu propulsie nucleară, cu scopul de a-i reuni la bord pe cei mai renumiţi cercetători în domeniul climei alături de cei mai bogaţi oameni ai lumii. Costul unui bilet la o cabină VIP: în jur de un milion de dolari. Scopul final al călătoriei: salvarea planetei, informează CNN.

„De ce să nu-i luăm pe cei mai bogaţi oameni ai planetei, să-i punem la un loc cu cei mai inteligenţi oameni de ştiinţă, pentru a putea experimenta astfel, la prima mână, ce se întâmplă de fapt în jurul nostru?”, s-a întrebat Aaron Olivera, un om de afaceri din Singapore, iniţiatorul acestui proiect.

În cazul în care această idee ar deveni realitate, viitorul megayacht, cu numele Earth 300 („Pământ 300”, unde cifra de 300 vine de la lungimea în metri pe care îi va avea nava) ar deveni cea mai mare navă croazieră de lux de pe planetă.

În prezent cel mai mare yacht de lux este Azzam (circa 200 de metri lungime), aflat în proprietatea familiei regale din Abu Dhabi.

O navă SF, cu propulsie nucleară „verde” şi computer cuantic, despre care se crede că ar putea găsi soluţiile la actuala criză climatică

Superyachturile au un impact extrem de negativ asupra mediului. Conform unor calcule făcute de cercetătorii universităţii Indiana din SUA, o ambarcaţiune de lux de cel puţin 30 de metri lungime, cu echipaj complet, dotată cu heliport şi piscine şi prevăzută cu submarine, emite peste 7.000 de tone de dioxid de carbon pe an.

Dacă înmulţim această cifră cu 300 – numărul aproximativ de astfel de superyachturi care plutesc pe mările şi oceanele lumii în acest moment – obţinem peste 2 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon, echivalentul poluării produse anual de un sfert dintre ţările lumii, conform CNN.

În schimb, megayachtul Earth 300 ar avea propulsie nucleară, ceea ce ar însemna zero emisii de carbon eliberate în atmosferă, arată partizanii proiectului. Mai exact, Olivera îşi propune ca nava să aibă un reactor nuclear la care combustibilul să fie toriu – element care, în urma reacţiilor nucleare, nu produce plutoniu radioactiv (cum se întâmplă în cazul reactoarelor clasice, cu uraniu) – un concept aflat încă în faza de cercetare.

Pe puntea navei, cu un design extrem de îndrăzneţ, ar urma să fie ridicată o sferă înaltă de 13 etaje, în care se vor afla laboratoarele ştiinţifice unde se speră că se vor găsi soluţii la actuala criză climatică.

Oamenii de ştiinţă ar beneficia de serviciile unui super-computer cuantic, de milioane de ori mai rapid şi mai sofisticat decât cele actuale.

La fel ca în cazul reactorului cu toriu, ăn acest moment, un astfel de computer nu există „pe piaţă”, chiar dacă iniţiatorul proiectului Earth 300 îşi propune ca acest yacht să fie finalizat în 2025.

Pe megayachtul nuclear ar urma să încapă 425 de persoane, din care 165 vor fi membri ai echipajului şi 160 oameni de ştiinţă. Echipajul de bază va include de asemenea 20 de experţi în economie, ingineri, exploratori, activişti, artişti sau politicieni.

„Suspecţii de serviciu” de la bordul yachtului: Elon Musk, Greta Thunberg, Michelle Obama

Singurii plătitori de bilet vor fi turiştii bogaţi: aceştia vor ocupa cele 20 de apartamente VIP de la bordul yachtului. Costul unui astfel de bilet va fi de circa 1 milion de dolari, bani care vor fi folosiţi la finanţarea expediţiei ştiinţifice de la bordul vasului.

„Motivul pentru care construim acest vas îl reprezintă faptul că schimbările climatice sunt deja o problemă globală, prin urmare avem nevoie de un astfel de vehicul global”, a spus Aaron Olivera.

Olivera a spus că ideea construirii Earth 300 i-a venit atunci când se afla în Maldive şi a văzut recifele de corali pe cale de dispariţie. Omul de afaceri s-a gândit că ar fi o idee bună să adune la un loc două lumi atât de diferite: cea a superbogaţilor şi cea a oamenilor de ştiinţă.

Ideea unei nave de lux lansate la apă în scopuri nu e nouă. Un proiect similar a fost iniţiat în Norvegia, odată cu REV Ocean, un superyacht de 200 de metri şi în valoare de 350 de milioane de dolari, folosit pentru cercetări în domeniul pescuitului, schimbărilor climatice şi poluării cu plastic a oceanelor.

La bordul yachtului ar urma să se afle „suspecţii de serviciu” precum Elon Musk, Michelle Obama sau Greta Thunberg, speră iniţiatorul proiectului.

Earth 300 va costa însă dublu – 700 de milioane de dolari şi va fi şi de două ori mai mare, cu o lungime totală estimată la 300 de metri. Olivera are în vedere câteva şantiere navale din Germania şi Coreea de Sud unde acest vas ar putea fi construit. Antreprenorul mai speră ca nava să fie gata în 2025 şi speră să atragă cât mai mulţi investitori privaţi şi bănci pentru finanţarea proiectului.

#apocalipsa #bogati #om de afaceri #iaht

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.