Megaiahtul Apocalipsei destinat exclusiv bogaţilor lumii şi experţilor în schimbări climatice. O nouă „Arcă a lui Noe”

03 Oct. 2021, 10:48
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Oct. 2021, 10:48 // Au Bani //  MD Bani

Un om de afaceri excentric din Singapore îşi propune să construiască un megayacht de lux cu propulsie nucleară, cu scopul de a-i reuni la bord pe cei mai renumiţi cercetători în domeniul climei alături de cei mai bogaţi oameni ai lumii. Costul unui bilet la o cabină VIP: în jur de un milion de dolari. Scopul final al călătoriei: salvarea planetei, informează CNN.

„De ce să nu-i luăm pe cei mai bogaţi oameni ai planetei, să-i punem la un loc cu cei mai inteligenţi oameni de ştiinţă, pentru a putea experimenta astfel, la prima mână, ce se întâmplă de fapt în jurul nostru?”, s-a întrebat Aaron Olivera, un om de afaceri din Singapore, iniţiatorul acestui proiect.

În cazul în care această idee ar deveni realitate, viitorul megayacht, cu numele Earth 300 („Pământ 300”, unde cifra de 300 vine de la lungimea în metri pe care îi va avea nava) ar deveni cea mai mare navă croazieră de lux de pe planetă.

În prezent cel mai mare yacht de lux este Azzam (circa 200 de metri lungime), aflat în proprietatea familiei regale din Abu Dhabi.

O navă SF, cu propulsie nucleară „verde” şi computer cuantic, despre care se crede că ar putea găsi soluţiile la actuala criză climatică

Superyachturile au un impact extrem de negativ asupra mediului. Conform unor calcule făcute de cercetătorii universităţii Indiana din SUA, o ambarcaţiune de lux de cel puţin 30 de metri lungime, cu echipaj complet, dotată cu heliport şi piscine şi prevăzută cu submarine, emite peste 7.000 de tone de dioxid de carbon pe an.

Dacă înmulţim această cifră cu 300 – numărul aproximativ de astfel de superyachturi care plutesc pe mările şi oceanele lumii în acest moment – obţinem peste 2 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon, echivalentul poluării produse anual de un sfert dintre ţările lumii, conform CNN.

În schimb, megayachtul Earth 300 ar avea propulsie nucleară, ceea ce ar însemna zero emisii de carbon eliberate în atmosferă, arată partizanii proiectului. Mai exact, Olivera îşi propune ca nava să aibă un reactor nuclear la care combustibilul să fie toriu – element care, în urma reacţiilor nucleare, nu produce plutoniu radioactiv (cum se întâmplă în cazul reactoarelor clasice, cu uraniu) – un concept aflat încă în faza de cercetare.

Pe puntea navei, cu un design extrem de îndrăzneţ, ar urma să fie ridicată o sferă înaltă de 13 etaje, în care se vor afla laboratoarele ştiinţifice unde se speră că se vor găsi soluţii la actuala criză climatică.

Oamenii de ştiinţă ar beneficia de serviciile unui super-computer cuantic, de milioane de ori mai rapid şi mai sofisticat decât cele actuale.

La fel ca în cazul reactorului cu toriu, ăn acest moment, un astfel de computer nu există „pe piaţă”, chiar dacă iniţiatorul proiectului Earth 300 îşi propune ca acest yacht să fie finalizat în 2025.

Pe megayachtul  nuclear ar urma să încapă 425 de persoane, din care 165 vor fi membri ai echipajului şi 160 oameni de ştiinţă. Echipajul de bază va include de asemenea 20 de experţi în economie, ingineri, exploratori, activişti, artişti sau politicieni.

„Suspecţii de serviciu” de la bordul yachtului: Elon Musk, Greta Thunberg, Michelle Obama

Singurii plătitori de bilet vor fi turiştii bogaţi: aceştia vor ocupa cele 20 de apartamente VIP de la bordul yachtului. Costul unui astfel de bilet va fi de circa 1 milion de dolari, bani care vor fi folosiţi la finanţarea expediţiei ştiinţifice de la bordul vasului.

„Motivul pentru care construim acest vas îl reprezintă faptul că schimbările climatice sunt deja o problemă globală, prin urmare avem nevoie de un astfel de vehicul global”, a spus Aaron Olivera.

Olivera a spus că ideea construirii Earth 300 i-a venit atunci când se afla în Maldive şi a văzut recifele de corali pe cale de dispariţie. Omul de afaceri s-a gândit că ar fi o idee bună să adune la un loc două lumi atât de diferite: cea a superbogaţilor şi cea a oamenilor de ştiinţă.

Ideea unei nave de lux lansate la apă în scopuri nu e nouă. Un proiect similar a fost iniţiat în Norvegia, odată cu REV Ocean, un superyacht de 200 de metri şi în valoare de 350 de milioane de dolari, folosit pentru cercetări în domeniul pescuitului, schimbărilor climatice şi poluării cu plastic a oceanelor.

La bordul yachtului ar urma să se afle „suspecţii de serviciu” precum Elon Musk, Michelle Obama sau Greta Thunberg, speră iniţiatorul proiectului.

Earth 300 va costa însă dublu – 700 de milioane de dolari şi va fi şi de două ori mai mare, cu o lungime totală estimată la 300 de metri. Olivera are în vedere câteva şantiere navale din Germania şi Coreea de Sud unde acest vas ar putea fi construit. Antreprenorul mai speră ca nava să fie gata în 2025 şi speră să atragă cât mai mulţi investitori privaţi şi bănci pentru finanţarea proiectului.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău