Util pentru salariați! Cât de des poți solicita concediu de odihnă plătit într-un an

16 Feb. 2022, 15:27
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Feb. 2022, 15:27 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Fiecare din noi are nevoie de concediu și odihnă pentru a fi mai productiv la locul de muncă. Codul Muncii al RM garantează în art. 5 dreptul la concediu anual de odihnă tuturor salariaților, acesta fiind definit ca intervalul de timp în care angajatul este scutit de muncă în mod legal și remunerat financiar.

Probabil cunoști deja că, în Republica Moldova durata concediului de odihnă e de 28 de zile calendaristice (nu lucrătoare), care pot fi luate împreună sau separat.

Portalul de joburi delucru.md a realizat un material în care oferă mai multe detalii despre zilele de concediu pe care le putem solicita.

Ce să iei în considerare când soliciți concediu anual de odihnă?

  • Concediul de odihnă poate fi acordat în baza unei cereri scrise,  înaintate de salariat angajatorului. În restul cazurilor Legislația stipulează obligativitatea programării concediilor de odihnă anuale de către angajator, care trebuie realizată de comun acord cu salariatul și luând în considerare buna funcționare a unității.
  • Concediul poate fi divizat în perioade mai scurte sau luat integral, dar un punct IMPORTANT e că unul din concediile luate pe parcursul unui an trebuie să fie de 14 zile calendaristice consecutive.

Asta înseamnă că durata cel puțin a unuia din concediile luate trebuie să fie de 2 săptămâni complete, cu tot cu weekenduri. Celelalte 14 zile rămase pot fi divizate diferit.

  • Zilele de weekend care se încadrează în perioada concediului sunt luate în considerare la calcularea duratei acesteia și supuse plății. De exemplu, dacă-ți iei concediu de pe 1 până pe 7 februarie, vei beneficia de facto de 7 zile calendaristice de concediu (sâmbăta și duminica se includ) și toate 7 vor fi achitate.
  • În concediul anual de odihnă nu se includ zilele de sărbătoare nelucrătoare, potrivit art. 111 din Codul Muncii. Dacă ți-ai luat concediu la sfârșit de august și acesta include Ziua Independenței sau Ziua Limbii Române (sărbători naționale/zile libere), ele nu vor fi incluse în plata indemnizației de concediu.

Subtilitățile odihnei binemeritate

În practică există o mulțime de subtilități și situații care trebuie abordate separat. Iată câteva dintre ele:

  • Mulți angajați solicită concediu de 5 zile (de luni până vineri) – următoarele 2 zile de weekend le au tot libere, dar nu ca parte din concediul propriu-zis. Dacă salariatul mai solicită încă 5 zile de astfel de „concediu”, beneficiază în final de 32 de zile de odihnă anuale, nu de 28. Ce poate face angajatorul în acest caz? Poate refuza cererea salariatului privind acordarea concediului de odihnă și ajunge la o înțelegere reciproc avantajoasă cu acesta.
  • Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă.
  • Concediul de odihnă pentru primul an de muncă poate fi acordat salariatului şi înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, dacă angajatorul și angajatul ajung la un numitor comun
  • Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:

a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;

b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani;

  • Unele categorii de angajați (funcționarii publici și unii angajați ai sistemului judecătoresc) beneficiază de o durată diferită, de obicei mai mare, a concediului de odihnă, stipulată de legi organice.
  • Unele companii (inclusiv din Moldova) oferă angajaților la necesitate zile de muncă libere, plătite din contul companiei (Paid Time Off), care nu se includ în concediu. Astfel, angajatul își poate lua un anumit număr de zile libere plătite, fără a solicita concediu de odihnă propriu-zis.

Concediul de odihnă versus concediul medical și de maternitate

Până aici, toate-s clare. Dar ce faci dacă:

  1. Concediul de odihnă coincide cu cel medical – se pune „pe pauză” cel de odihnă, salariatul beneficiind de concediu medical atât cât este nevoie, apoi continuându-și concediul de odihnă sau poate fi amânat cu consimțământul scris al salariatului.
  2. Concediul de odihnă versus cu concediul de maternitate – mamei/îngrijitorului i se acordă concediul de odihnă înainte sau imediat după concediul de maternitate sau după concediul pentru îngrijirea copilului.
  3. Demisionezi sau ești concediat – angajatorul este obligat să-ți ofere plata indemnizației de concediu pentru zilele nefolosite.
  4. Nu vrei sau nu ți se permite să-ți iei concediu – angajatorul nu poate îngrădi dreptul angajatului la odihnă, iar angajatul, la rândul lui, este obligat de lege să-și ia concediu cel puțin o dată la 2 ani. Concediul de odihnă poate fi compensat financiar DOAR în cazul încetării contractului individual de muncă sau suspendării contractului individual de muncă.
  5. Are loc un eveniment excepțional (căsătorie, deces, nașterea copilului, donezi sânge) – fiecare salariat beneficiază de un anumit număr de zile libere care se acordă separat de concediul de odihnă anual suplimentar.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.