Obligațiuni Credit Suisse în valoare de peste 17 miliarde de dolari nu mai au nici o valoare

Deţinătorii de obligaţiuni emise de Credit Suisse Group AG au suferit pierderi istorice după ce preluarea băncii elveţiene de către UBS Group AG a dus la ştergerea valorii pentru aproximativ 16 miliarde de franci (17,3 miliarde de dolari) de obligaţiuni riscante, transmite Bloomberg.

Pentru a îmbunătăţi capitalul de bază, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Autoritatea de reglementare financiară di Elveţia (Finma) a ordonat „o depreciere completă” a valorii obligaţiunilor din categoria AT1 (Additional Tier One), o clasă relativ riscantă de datorii bancare, emise de Credit Suisse. În paralel, acţionarii băncii Credit Suisse ar urma să primească trei miliarde de franci pentru titlurile lor.

Această decizie va provoca cele mai mari pierderi înregistrate vreodată de piaţă obligaţiunilor de tip AT1 din Europa, piaţă evaluată la 275 de miliarde de dolari, depăşind cu mult singura altă depreciere decisă vreodată pentru acest tip de obligaţiuni: cea de 1,35 miliarde de euro (1,44 miliarde de dolari) suferită de deţinătorii de obligaţiuni la banca spaniolă Banco Popular SA, decisă în 2017, când a fost absorbită de Banco Santander SA pentru un euro.

Într-un scenariu tipic, acţionarii sunt cei care sunt primii afectaţi şi abia după acea deţinătorii de obligaţiuni de tip AT1. De aceea, decizia de a şterge valoarea obligaţiunilor, mai degrabă decât să îi afecteze pe acţionari, a provocat reacţii furioase în rândul unora din deţinătorii de obligaţiuni AT1 emise de Credit Suisse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu are sens. Va fi o prăbuşire completă pe piaţa AT1”, a spus Patrik Kauffmann, manager de portfoliu la Aquila Asset Management AG. Kauffmann crede că banii ar fi trebuit să meargă la deţinătorii de obligaţiuni AT1, fără a lăsa ceva pentru acţionari, „deoarece trebuie respectat principiul seniorităţii în structura de capital”.

Pacific Investment Management Co., Invesco Ltd. şi BlueBay Funds Management Co. SA se numără printre managerii de active care deţin obligaţiuni de tip AT1 emise de Credit Suisse.

Acest tip de obligaţiuni au fost introduse în Europa după criza financiară globală şi funcţionează ca un amortizor de şocuri atunci când băncile încep să cadă. Obligaţiunile AT1 sunt concepute pentru a impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni sau să fie convertite în acţiuni dacă rata de capitalizare a unei bănci scade sub un nivel stabilit anterior, ceea ce îi consolidează automat bilanţul contabil şi îi permite să funcţioneze în continuare.

#Credit Suisse #UBS #acționari #obligatiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.