Moldova codașă în clasamentul UE la plățile fără numerar. Patru bănci controlează peste 90% din piața cardurilor

12 Iul. 2024, 07:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
12 Iul. 2024, 07:49 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Republica Moldova se situează pe ultimul loc în clasamentul statelor din UE în ceea ce privește plățile fără numerar, ocupând poziția 28. În prezent, circa 91% din piața cardurilor de plată din Moldova este dominată de patru bănci mari. Este vorba Moldindcondbnak – 39,2%, maib – 35,6%, Victoriabank – 12,3% și OTP Bank – 5%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

La sfârșitul anului 2023, numărul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din țară a fost de 3,29 milioane unități. Dintre acestea, cardurile de proximitate au reprezentat 95,7% din totalul cardurilor emise pe parcursul anului și 98,3% din totalul cardurilor aflate în circulație. În ultimii cinci ani, numărul cardurilor de proximitate a crescut de aproximativ două ori, înlocuind treptat cardurile hibride și pe cele cu bandă magnetică.

Cardurile sociale, deși constituie cea mai mică pondere în totalul cardurilor aflate în circulație, au cea mai mare rată de activitate, cu 79,2% din totalul cardurilor sociale aflate în circulație fiind active. Inițial, utilizate în principal pentru retragerea numerarului din transferurile sociale, cardurile sociale sunt din ce în ce mai folosite pentru plăți fără numerar. Ponderea plăților fără numerar în totalul operațiunilor cu cardurile sociale a crescut de la 52% în 2019 la 76% în 2023, apropiindu-se de media generală a plăților fără numerar de 85,5%.

În 2023, 24% din totalul operațiunilor cu cardurile sociale au fost retrageri de numerar, reprezentând 72,6% din valoarea totală a operațiunilor. Deși numărul retragerilor de numerar este în scădere, plățile fără numerar continuă să crească, utilizatorii preferând din ce în ce mai mult achitările fără numerar.

Indicatorul saturației cardurilor de plată din Republica Moldova a atins nivelul de 1,3 la sfârșitul anului 2023, ceea ce indică că fiecare locuitor deține cel puțin un card de plată. Comparativ, media în UE a fost de 1,6 carduri per capita în 2022.

În 2023, plățile fără numerar (PFN) efectuate cu cardurile emise în Moldova au totalizat 183 milioane tranzacții în valoare de 60,7 miliarde lei, o creștere de 34,7% ca număr și 32,3% ca valoare față de anul precedent. Aceste operațiuni au reprezentat 85,5% din totalul tranzacțiilor și 40,4% din valoarea totală. În schimb, retragerile de numerar au totalizat 31 milioane tranzacții în valoare de 89,5 miliarde lei, în creștere cu 5,1% ca număr și 13,3% ca valoare față de 2022.

Numărul și valoarea plăților fără numerar locale au continuat să crească, înregistrând o creștere de 36,5% ca număr și 35,6% ca valoare în 2023 comparativ cu 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII