Moldova codașă în clasamentul UE la plățile fără numerar. Patru bănci controlează peste 90% din piața cardurilor

Republica Moldova se situează pe ultimul loc în clasamentul statelor din UE în ceea ce privește plățile fără numerar, ocupând poziția 28. În prezent, circa 91% din piața cardurilor de plată din Moldova este dominată de patru bănci mari. Este vorba Moldindcondbnak – 39,2%, maib – 35,6%, Victoriabank – 12,3% și OTP Bank – 5%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

La sfârșitul anului 2023, numărul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din țară a fost de 3,29 milioane unități. Dintre acestea, cardurile de proximitate au reprezentat 95,7% din totalul cardurilor emise pe parcursul anului și 98,3% din totalul cardurilor aflate în circulație. În ultimii cinci ani, numărul cardurilor de proximitate a crescut de aproximativ două ori, înlocuind treptat cardurile hibride și pe cele cu bandă magnetică.

Cardurile sociale, deși constituie cea mai mică pondere în totalul cardurilor aflate în circulație, au cea mai mare rată de activitate, cu 79,2% din totalul cardurilor sociale aflate în circulație fiind active. Inițial, utilizate în principal pentru retragerea numerarului din transferurile sociale, cardurile sociale sunt din ce în ce mai folosite pentru plăți fără numerar. Ponderea plăților fără numerar în totalul operațiunilor cu cardurile sociale a crescut de la 52% în 2019 la 76% în 2023, apropiindu-se de media generală a plăților fără numerar de 85,5%.

În 2023, 24% din totalul operațiunilor cu cardurile sociale au fost retrageri de numerar, reprezentând 72,6% din valoarea totală a operațiunilor. Deși numărul retragerilor de numerar este în scădere, plățile fără numerar continuă să crească, utilizatorii preferând din ce în ce mai mult achitările fără numerar.

Indicatorul saturației cardurilor de plată din Republica Moldova a atins nivelul de 1,3 la sfârșitul anului 2023, ceea ce indică că fiecare locuitor deține cel puțin un card de plată. Comparativ, media în UE a fost de 1,6 carduri per capita în 2022.

În 2023, plățile fără numerar (PFN) efectuate cu cardurile emise în Moldova au totalizat 183 milioane tranzacții în valoare de 60,7 miliarde lei, o creștere de 34,7% ca număr și 32,3% ca valoare față de anul precedent. Aceste operațiuni au reprezentat 85,5% din totalul tranzacțiilor și 40,4% din valoarea totală. În schimb, retragerile de numerar au totalizat 31 milioane tranzacții în valoare de 89,5 miliarde lei, în creștere cu 5,1% ca număr și 13,3% ca valoare față de 2022.

Numărul și valoarea plăților fără numerar locale au continuat să crească, înregistrând o creștere de 36,5% ca număr și 35,6% ca valoare în 2023 comparativ cu 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.