Moldova codașă în clasamentul UE la plățile fără numerar. Patru bănci controlează peste 90% din piața cardurilor

Republica Moldova se situează pe ultimul loc în clasamentul statelor din UE în ceea ce privește plățile fără numerar, ocupând poziția 28. În prezent, circa 91% din piața cardurilor de plată din Moldova este dominată de patru bănci mari. Este vorba Moldindcondbnak – 39,2%, maib – 35,6%, Victoriabank – 12,3% și OTP Bank – 5%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

La sfârșitul anului 2023, numărul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din țară a fost de 3,29 milioane unități. Dintre acestea, cardurile de proximitate au reprezentat 95,7% din totalul cardurilor emise pe parcursul anului și 98,3% din totalul cardurilor aflate în circulație. În ultimii cinci ani, numărul cardurilor de proximitate a crescut de aproximativ două ori, înlocuind treptat cardurile hibride și pe cele cu bandă magnetică.

Cardurile sociale, deși constituie cea mai mică pondere în totalul cardurilor aflate în circulație, au cea mai mare rată de activitate, cu 79,2% din totalul cardurilor sociale aflate în circulație fiind active. Inițial, utilizate în principal pentru retragerea numerarului din transferurile sociale, cardurile sociale sunt din ce în ce mai folosite pentru plăți fără numerar. Ponderea plăților fără numerar în totalul operațiunilor cu cardurile sociale a crescut de la 52% în 2019 la 76% în 2023, apropiindu-se de media generală a plăților fără numerar de 85,5%.

În 2023, 24% din totalul operațiunilor cu cardurile sociale au fost retrageri de numerar, reprezentând 72,6% din valoarea totală a operațiunilor. Deși numărul retragerilor de numerar este în scădere, plățile fără numerar continuă să crească, utilizatorii preferând din ce în ce mai mult achitările fără numerar.

Indicatorul saturației cardurilor de plată din Republica Moldova a atins nivelul de 1,3 la sfârșitul anului 2023, ceea ce indică că fiecare locuitor deține cel puțin un card de plată. Comparativ, media în UE a fost de 1,6 carduri per capita în 2022.

În 2023, plățile fără numerar (PFN) efectuate cu cardurile emise în Moldova au totalizat 183 milioane tranzacții în valoare de 60,7 miliarde lei, o creștere de 34,7% ca număr și 32,3% ca valoare față de anul precedent. Aceste operațiuni au reprezentat 85,5% din totalul tranzacțiilor și 40,4% din valoarea totală. În schimb, retragerile de numerar au totalizat 31 milioane tranzacții în valoare de 89,5 miliarde lei, în creștere cu 5,1% ca număr și 13,3% ca valoare față de 2022.

Numărul și valoarea plăților fără numerar locale au continuat să crească, înregistrând o creștere de 36,5% ca număr și 35,6% ca valoare în 2023 comparativ cu 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.