Bancherul austriac Alexander Picker este noul Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Alexander Picker în funcția de Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. O decizie în acest sens a fost luată la 3 martie anul curent de către Comitetul executiv al BNM.

Alexander Picker este un bancher cu experiență de peste 30 de ani de activitate în domeniu.

Noul președinte al Moldindconbank este cunoscut drept un expert în planificarea, implementarea și menținerea proceselor de afaceri în domeniile Corporate și Trezorerie, Retail, Credit & Risk Management, IT și Operațiuni. S-a specializat în gestionarea crizelor și a gestionat cu succes fuziuni juridice și operaționale.

Alexander Picker cunoaște specificul activității bancare în spațiul ex-sovietic, dar și din Europa Centrală și de Est, activând în calitate de manager de top la bănci din Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Rusia, Polonia, Serbia. De asemenea, deține experiență în sectoarele bancare din Germania şi Italia.

Din 2020 deține funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Ipoteka Bank, Uzbekistan, iar din 2021 – de director independent, neexecutiv al Consiliului de Supraveghere în Golomt Bank, Mongolia.

Este un promotor al tehnologiei blockchain și al digitalizării. Printre altele, din 2019 a consiliat bursa austriacă de criptomonede Bitpanda. De asemenea, a condus start-up-ul austriac BCB4U AG din domeniul blockchain banking.

În 2015, Alexander Picker s-a alăturat Komercijalna Banka, Belgrad în calitate de președinte al Comitetului executiv.

Între 2007 și 2010 a fost CEO al ATF Bank, Kazahstan și vicepreședinte executiv al UniCredit Group, după achiziționarea băncii. Din 2011 până în 2015 a fost CEO în cadrul Hypo-Alpe-Adria International Group în Slovenia, Bosnia și Herțegovina și, în cele din urmă, al întregului grup din Austria.

În perioada 2018-2019, Alexander Picker a deținut funcția de director executiv al Transparency International din Austria. Timp de doi ani, până în 2021, a fost specialist principal în proiecte la Banca Mondială.

Noul președinte al Moldindconbank este un speaker frecvent la conferințe bancare internaționale. Alexander Picker posedă 9 limbi, inclusiv engleză, germană, rusă, sârbă, poloneză. Este magistru în drept și doctor în filologie slavonă.

Alexander Picker spune că a acceptat propunerea de a conduce Moldindconbank pentru că este o provocare interesantă, într-o perioadă cu șocuri și turbulențe la nivel regional.

„O corabie puternică, așa cum este Moldindconbank, înfruntă dârz valurile și merge sigur spre vreme frumoasă”, a declarat bancherul.

Noul președinte al Moldindconbank și-a anunțat și prioritățile pentru mandatul său la conducerea băncii.

„Vom continua să implementăm strategia noastră – de a fi o bancă orientată exclusiv spre client. Pentru a ne realiza obiectivul, avem tot de ce este nevoie, inclusiv cea mai bună echipă. Va trebui să facem mulți pași mici, dar și un salt major. Vorbesc aici despre noul program IT al băncii, pe care îl realizăm în acest an”, a menționat Alexander Picker.

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Republica Moldova și deține poziții de lider în segmentele carduri, credite imobiliare, rețea de sucursale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu de administratie #bancher #Moldindconbank #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.