Bancherul austriac Alexander Picker este noul Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Alexander Picker în funcția de Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. O decizie în acest sens a fost luată la 3 martie anul curent de către Comitetul executiv al BNM.

Alexander Picker este un bancher cu experiență de peste 30 de ani de activitate în domeniu.

Noul președinte al Moldindconbank este cunoscut drept un expert în planificarea, implementarea și menținerea proceselor de afaceri în domeniile Corporate și Trezorerie, Retail, Credit & Risk Management, IT și Operațiuni. S-a specializat în gestionarea crizelor și a gestionat cu succes fuziuni juridice și operaționale.

Alexander Picker cunoaște specificul activității bancare în spațiul ex-sovietic, dar și din Europa Centrală și de Est, activând în calitate de manager de top la bănci din Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Rusia, Polonia, Serbia. De asemenea, deține experiență în sectoarele bancare din Germania şi Italia.

Din 2020 deține funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Ipoteka Bank, Uzbekistan, iar din 2021 – de director independent, neexecutiv al Consiliului de Supraveghere în Golomt Bank, Mongolia.

Este un promotor al tehnologiei blockchain și al digitalizării. Printre altele, din 2019 a consiliat bursa austriacă de criptomonede Bitpanda. De asemenea, a condus start-up-ul austriac BCB4U AG din domeniul blockchain banking.

În 2015, Alexander Picker s-a alăturat Komercijalna Banka, Belgrad în calitate de președinte al Comitetului executiv.

Între 2007 și 2010 a fost CEO al ATF Bank, Kazahstan și vicepreședinte executiv al UniCredit Group, după achiziționarea băncii. Din 2011 până în 2015 a fost CEO în cadrul Hypo-Alpe-Adria International Group în Slovenia, Bosnia și Herțegovina și, în cele din urmă, al întregului grup din Austria.

În perioada 2018-2019, Alexander Picker a deținut funcția de director executiv al Transparency International din Austria. Timp de doi ani, până în 2021, a fost specialist principal în proiecte la Banca Mondială.

Noul președinte al Moldindconbank este un speaker frecvent la conferințe bancare internaționale. Alexander Picker posedă 9 limbi, inclusiv engleză, germană, rusă, sârbă, poloneză. Este magistru în drept și doctor în filologie slavonă.

Alexander Picker spune că a acceptat propunerea de a conduce Moldindconbank pentru că este o provocare interesantă, într-o perioadă cu șocuri și turbulențe la nivel regional.

„O corabie puternică, așa cum este Moldindconbank, înfruntă dârz valurile și merge sigur spre vreme frumoasă”, a declarat bancherul.

Noul președinte al Moldindconbank și-a anunțat și prioritățile pentru mandatul său la conducerea băncii.

„Vom continua să implementăm strategia noastră – de a fi o bancă orientată exclusiv spre client. Pentru a ne realiza obiectivul, avem tot de ce este nevoie, inclusiv cea mai bună echipă. Va trebui să facem mulți pași mici, dar și un salt major. Vorbesc aici despre noul program IT al băncii, pe care îl realizăm în acest an”, a menționat Alexander Picker.

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Republica Moldova și deține poziții de lider în segmentele carduri, credite imobiliare, rețea de sucursale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu de administratie #bancher #Moldindconbank #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.